Ficatul mărit (hepatomegalia) – cauze și investigații

Fie că este depistat clinic sau imagistic (frecvent ecografic), ficatul mărit reprezintă un semn de alarmă, care necesită investigare.

Hepatomegalia poate fi localizată (când interesează doar un lob sau un segment hepatic) sau difuză (când există o creștere a tuturor dimensiunilor ficatului).

Ce înseamnă un ficat mărit?

Hepatomegalia este definită drept o mărire a dimensiunilor ficatului, decelată fie clinic – palpator marginea inferioară este la mai mult de 2 cm de rebordul costal, percutor diametrul prehepatic este peste 12 cm, fie imagistic – diametrul vertical pe linia medioclaviculară este peste 15 cm.

Care sunt cauzele ficatului mărit?

În mod normal, ficatul nu este palpabil la examenul clinic, marginea sa inferioară putând fi resimțită doar la palparea hipocondrului drept în inspir profund. Există câteva situații în care ficatul este palpabil deși nu există hepatomegalie: diafragm drept coborât (în sindroame de hiperinflație pulmonară), abces subdiafragmatic, prezența unui lob hepatic anormal (lob Riedel, mai frecvent la femei), la copii și la persoanele foarte slabe.

Hepatomegalia este un semn întâlnit atât în boli hepatice cât și extrahepatice:

  • afecțiuni hepatice – hepatita acută/cronică de cauză virală, autoimună, toxic-medicamentoasă sau alcoolică, ciroza hepatică, tumori benigne (adenom, hemangiom, chisturi), cancer hepatic sau metastaze hepatice, boli infiltrative (tezaurismoze, hemocromatoză), boli granulomatoase (sarcoidoză), infecții (TBC, sifilis, citomegalovirus, virusul Epstein-Barr), chist hidatic hepatic, ficat polichistic, boli metabolice (boală Wilson, deficit de alfa-antitripsină, amiloidoză), steatoză hepatică alcoolică sau non-alcoolică (NASH)
  • afecțiuni biliare – colangită sclerozantă, ciroză biliară primitivă, obstrucții cronice de cale biliară, colestază intrahepatică
  • afecțiuni cardiovasculare – insuficiență cardiacă dreaptă (ficat de stază), insuficiență tricuspidiană, tromboza venelor suprahepatice (sindrom Budd-Chiari), tromboza de venă portă, boala veno-ocluzivă, pericardită constrictivă
  • boli hematologice – anemii hemolitice, leucemii, limfoame, MMM (metaplazia mieloidă cu mielofibroză)

Alte semne și simptome care însoțesc ficatul mărit

  • modificări de consistență (ferm/dur) și suprafață (regulată/neregulată, netedă/rugoasă) ale ficatului
  • dureri în hipocondrul drept
  • manifestări dispeptice (inapetență, greață, meteorism)
  • manifestări hemoragice în cadrul unor hepatopatii cronice – echimoze, peteșii
  • semne de hiperestrogenism în ciroza hepatică – atrofie testiculară, ginecomastie, steluțe vasculare, eritem palmar
  • splenomegalie în hipertensiunea portală
  • semne de insuficiență hepatică – icter, ascită, encefalopatie hepatică
  • simptome generale – astenie, scădere în greutate, sare generală proastă
  • alte manifestări digestive: flatulență, modificarea tranzitului intestinal (diaree/constipație)

Investigarea ficatului mărit

Elucidarea cauzei unei hepatomegalii trebuie să pornească de la anamneză, care poate identifica antecedente familiale (boală Wilson, hemocromatoză) sau antecedente personale importante (insuficiență cardiacă, hepatită virală, boli digestive – litiază biliară, colecistită, consum de medicamente hepatotoxice – contraceptive oraleparacetamol, izoniazidă, metildopa, statine, amiodaronă, antivirale). Obligatoriu pacientul trebuie chestionat cu privire la consumul de alcool. La examenul clinic trebuie căutate stigmate ale unei boli hepatice cronice.

Planul de investigații cuprinde:

  • ecografie abdominală – poate evidenția litiază biliară, dilatarea căilor biliare, staza venoasă, steatoza hepatică, noduli de regenerare sau ascită
  • analize de sânge – hemograma (poate arăta un volum eritrocitar crescut în hepatopatia alcoolică), probe funcționale hepatice (transaminaze crescute, enzime de retenție biliară crescute, GGT crescut la consumatorii de alcool), hipoalbuminemie, teste de coagulare
  • markeri virali – anticorpi anti-HAV, serologie VHB și VHC
  • ulterior se recomandă investigații suplimentare pentru stabilirea etiologiei – sideremie (pentru hemocromatoză), cupremie, cuprurie, ceruloplasmina (pentru boala Wilson), markeri autoimuni (pentru hepatita autoimună), CT pentru leziunile focale, ERCP (colangiopancreatografie endoscopică retrogradă) pentru afecțiunile de cale biliară principală, uneori chiar biopsie hepatică (percutană sau transjugulară)

Tratamentul se face doar după stabilirea cauzei hepatomegaliei și a diagnosticului de boală. O atitudine greșită este automedicația cu hepatoprotectoare, produse naturiste sau diverse pseudotratamente pentru scăderea mărimii ficatului, întârziind diagnosticul corect al bolii hepatice.

Comments  

# Nadejda 2013-12-06 13:37
Buna ziua. Tatal meu are 81 ani. De 2 luni se plinge de slabiciune, ameteli sipaliditate. A facut analize si au esit putin schimbate. Bilir.totala-42 ;Bil.dire.-16,4 ; Bilir.indir.-25 ,6; AST-63; Tymol(singe)-6, 55; La ecograf au depistat omarire de volum a lobului hepatic drept si calcificari parenchimatoase multiple a splinei. Nefropatie bilaterala. Problema cea mai grava este ca are o urinare dificila. Am dori un sfat, la ce medic sa ne adresam?
Reply | Reply with quote | Quote
# admin 2013-12-07 11:01
Pentru urinarea dificila trebuie sa va adresati unui medic urolog. Privitor la problemele de la ficat si la bilirubina crescuta este nevoie de un consult gastroenterolog ie.
Reply | Reply with quote | Quote
# SEWA CRISTINA 2012-05-06 05:32
Buna ziua am dureri de ficat tot timpul fie ca mananc sau nu! Si am si dureri de mijloc mai mult pe partea dreapta am senzati de voma si dureri in capul pieptului parca am un ghiem in capul pieptului care imi provoaca dureri abdominale ce trebuie sa fac? Am facut analize multe am un tratament dar nu mi amelioreazà nimica!
Reply | Reply with quote | Quote

Add comment


Security code
Refresh