Pirozisul sau arsurile la stomac reprezint? senza?ia nepl?cut? de arsur?/c?ldur? resim?it? la baza sternului (“în co?ul pieptului”) ?i retrosternal, see sovaldi înso?it? de eructa?ii ?i regurgita?ii.

Cauza o reprezintă refluxul gastric acid dinspre stomac spre esofag, cu iritarea mucoasei esofagiene (care spre deosebire de mucoasa gastrică, nu este acoperită de un strat protector de mucus). Asocierea disfagiei indică de obicei o iritare severă a esofagului, care antrenează tulburări de motilitate și de tonus ale sfincterului esofagian inferior. Acest sfincter are rolul de a împiedica refluxul conținutului gastric în esofag, astfel că se relaxează atunci când alimentele pătrund în esofag și se strânge după pasajul bolului alimentar în stomac. Pirozisul este simptomul caracteristic pentru boala de reflux gastroesofagian și face parte din caracteristicile sindromului dispeptic. El trebuie diferențiat de hiperaciditate, durerea din gastrită sau ulcer gastric/duodenal.

Cât de frecvent este pirozisul?

Circa 1 din 3 adulți vor avea cel puțin un episod de pirozis pe durata vieții, în timp ce până la 10% dintre persoane dintre resimt acest simptom zilnic. Pirozisul este destul de frecvent și la gravide, 1 din 4 femei însărcinate acuzând acest simptom.

Cauze

Mecanismul prin care apare pirozisul este refluxul conținutului acid gastric în esofag, ca urmare a scăderii tonusului sfincterului esofagian inferior din variate cauze:

• anumite alimente care determină relaxarea sfincterului esofagian inferior – ciocolată, cafea, ceai, dropsuri cu mentă, alcool, mese bogate în grăsimi
• iritarea directă a mucoasei esofagului – condimente, citrice, fumat, roșii, antiinflamatoare, bifosfonați
• așezarea în pat imediat după masă anulează pasajul gravitațional al alimentelor dinspre esofag spre stomac
• creșterea presiunii abdominale – obezitate, sarcină, tuse cronică, ridicare de greutăți, îmbrăcăminte strâmtă
• anomalii anatomice ale joncțiunii esogastrice – hernie hiatală
• tulburări de motilitate esofagiană – diabet zaharat, boli autoimune (sclerodermie, sindrom CREST, fenomen Raynaud)
• anumite medicamente – antihipertensive, antiastmatice (teofilină)

Pirozisul funcțional este pirozisul de cauză necunoscută (fiind excluse refluxul gastroesfagian și dismotilitatea esofagiană) și se asociază cu alte tulburări digestive funcționale cum este sindromul de intestin iritabil.

Semne și simptome

Pirozisul se resimte ca o senzație de arsură epigastrică sau retrosternală ce apare precoce postalimentar (30-60 minute) și care uneori poate iradia spre gât sau umeri (fiind confundat cu alte cauze de durere toracică). Pirozisul se agravează în poziția întins sau aplecat înainte, precum și la efortul de tuse sau defecație, și se ameliorează în ortostatism (poziția ridicat în picioare) sau șezut. Refluxul gastric acid poate afecta și tractul respirator (fiind asociat cu astm bronșic, tuse cronică și răgușeală), precum și dentiția (acidul corodează smalțul dinților). În timp, refluxul gastroesofagian cronic poate duce la leziuni ale esofagului (esofagită, esofag Barrett, ulcere esofagiene, sângerări esofagiene și chiar cancer esofagian). Apariția unei hemoragii digestive superioare, a disfagiei, durerii toracice severe sau scăderii în greutate impune un consult medical de urgență.

Investigații

Pacientul cu pirozis frecvent (cel puțin 3 episoade/săptămână, timp de 2 săptămâni consecutive) trebuie să efectueze un consult de gastroenterologie. De cele mai multe ori nu sunt necesare investigații extensive, diagnosticul fiind preponderent clinic.

Dacă pirozisul persistă în ciuda medicației antireflux și antiacide, medicul poate recomanda efectuarea unui tranzit baritat sau a unei endoscopii digestive superioare. Dacă acestea sunt normale, următorul pas constă în evaluarea motilității esofagiene și a tonsului sfincterului esofagian inferior (prin mamometrie esofagiană) și a severității refluxului acid (prin pH-metrie esofagiană).

Pirozis sau durere cardiacă?

Pirozisul nu trebuie tratat întotdeauna ca o manifestare benignă. Datorită inervației comune, bolile cardiace și cele esofagiene pot avea simptome comune (este recunoscut faptul că există boli cardiace induse de boli esofagiene, cea mai cunoscută fiind linked angina). Pirozisul poate fi de fapt o durere anginoasă atipică și din acest motiv, în fața unui pacient cu acest simptom trebuie să excludem o cauză cardiacă prin efectuarea unei electrocardiograme (dacă EKG-ul arată modificări ischemice, se recomandă investigații suplimentare: test de efort, coronarografie). Un studiu publicat în World Journal of Gastroenterology a arătat că la 0.6% dintre pacienții prezentați pentru simptome de reflux gastroesofagian, pirozisul era de fapt o manifestare a bolii cardiace ischemice.

Tratament

Recomandări privind dieta și comportamentul alimentar

• evitarea meselor copioase, a cofeinei (cafea, ceai), alimentelor care scad tonusul sfincterului esofagian sau care irită esofagul
• evitarea întinderii în pat timp de 1 oră după mese
• dacă pirozisul apare în timpul somnului, dormiți pe mai multe perne astfel încât capul să fie ridicat față de trunchi
• renunțarea la fumat și alcool

Tratament medicamentos

• prokinetice (medicamente care favorizează pasajul alimentelor dinspre esofag spre stomac) – metoclopramid
• antiacide – ex. maalox
• antisecretorii gastrice (inhibitori de pompă protonică – omeprazol, lansoprazol, pantoprazol, esomeprazol, sau blocanți H2 – ranitidină, cimetidină, nizatidină, famotidină)
• medicamente care formează o peliculă pe interiorul stomacului și esofagului – sucralfat (Venter, Gastrofait), Gaviscon

Tratament chirurgical

Dacă tratamentul medicamentos nu ameliorează pirozisul se poate face o operație numită fundoplicaturare, al cărei scop este creșterea competenței sfincterului esofagian inferior. Intervenția este eficientă la peste 85% dintre persoanele care suferă de pirozis cronic.

foto: denznet.com