Cancerul de sân este cea mai frecventa forma de cancer la sexul feminin, 1 din 8 femei având risc de a dezvolta cancer mamar pe durata vietii.

Statistici despre cancerul de sân

în lume

la fiecare 3 minute, undeva pe glob, o femeie este diagnosticată cu cancer de sân
30% dintre toate formele de cancer apărute la femei sunt reprezentate de cancerul mamar
este a doua cauză de mortalitate, după cancerul pulmonar, la femei
1 din 8 femei riscă să dezvolte cancer de sân
1,6 milioane de cazuri noi sunt diagnosticate în fiecare an
aproximativ 5% dintre cancerele mamare se dezvoltă ca urmare a mutației transmise ereditar a genelor BRCA1 sau BRCA2
cancerul de sân poate apare și la bărbați! anual, 2000 pacienți sunt diagnosticați cu această afecțiune

în România

anual circa 7000 femei sunt diagnosticate cu această afecțiune
sub 10% dintre pacientele noi ajung să fie diagnosticate într-o faza incipientă, care asigură supraviețuirea maximă

Cancerul la sân poate fi depistat cu mult înainte de aparitia manifestărilor clinice. Depistarea precoce asigură șanse maxime pentru un tratament eficient și un prognostic bun!

Anatomia glandei mamare

Glanda mamară (sânul) este alcatuită din aproximativ 20 de lobi glandulari plonjați în țesutul grăsos, care se găsește între piele și peretele toracic. Canalele excretoare ale acestor lobi, denumite canale galactofore, se deschid pe mamelon. Mamelonul este localizat în partea centrală a sânilor și este înconjurat de o porțiune hiperpigmentată numita areolă. La nivelul areolei se găsesc orificiile glandelor sebacee, sudoripare și ale foliculilor piloși.

În afară de functia estetică, principalul rol biologic al sânilor este de a produce lapte sub influența hormonului numit prolactină, hormon sintetizat la aproximativ trei zile de la nașterea unui copil.

Ce este cancerul de sân?

Cancerul mamar este o proliferare malignă a celulelor epiteliale ce delimitează ductele galactofore sau lobulii sânului. Boala se caracterizează printr-o evoluție cu variabilitate extrem de mare de la o pacientă la alta. De cele mai multe ori are o evoluție locală care poate dura câțiva ani, tumora putând avea diametrul de mai puțin de 1 cm. Acest interval de timp este foarte prețios deoarece diagnosticul tumorii în această perioadă acordă șanse maxime de vindecare. Totuși, exista și cazuri (7%) cu o evoluție foarte rapidă, în care boala se generalizează în decurs de câteva luni nelăsând nicio speranță, nici pacientei și nici medicului, de a pune un diagnostic într-o faza incipientă (terapeutic utilă).

În cancerul mamar trebuie să remarcăm că 0,3-0,5% din cazuri asimptomatice. În celelalte cazuri boala poate avea următoarele manifestări: tumoră (prezența unui nodul), ulcerație, dureri la nivelul sânilor, scurgeri mamelonare, eczematizări și eroziuni ale mamelonului și areolei, retracția tegumentului sau mamelonului (aspect de coajă de portocală), adenopatie axilară, roșeata tegumentului (poate fi singurul semn de debut al unui cancer mamar). Cancerul mamar, cel mai adesea unilateral, se întâlnește mai ales de partea stângă. Nu există explicație concludenta pentru această localizare. Mai multe despre semnele și simptomele de cancer de sân puteți citi aici.

În mod obișnuit cancerul mamar are o evoluție locală prin extensie directă, din aproape în aproape sau prin permeație (pătrunderea celulelor sub formă de coloană) și invazia limfaticelor și capilarelor. Procesul de extensie locală se face fie către fascia mușchiului pectoral și peretele toracic, fie către tegumente pe care le poate invada, dând semnele caracteristice de coajă de portocală, edem, ulcerații cu suprainfecții și hemoragii. Evoluția regională se traduce prin apariția adenopatiei axilare, iar atunci când ganglionii limfatici subclaviculari sunt invadati, apare blocajul limfatic ce determină edemul sânului și al brațului de partea bolnavă. La distanță, cancerul mamar poate da metastaze pe cale limfatică și sangvină, cu localizare mai frecventă în plamâni, oase, ficat, creier, suprarenale, ovar, tegumente.

Care sunt factorii de risc pentru cancerul de sân?

ereditatea și istoricul familial de cancer mamar
traumatismele mici și repetate la nivelul sânilor
utilizarea îndelungată a anticoncepționalelor hormonale
fumatul
stressul
dieta bogată în grăsimi și dulciuri rafinate (reprezintă un aport major de colesterol care e convertit la hormoni estrogenici)
obezitatea (la nivelul grăsimii există o sinteză crescută de estrogeni) - cel mai important factor de risc la femeile aflate în postmenopauză
terapia cu estrogeni post-menopauză
lipsa alăptatului
consumul de alcool
sarcină la vârstă mai mare de 30 ani
expunere excesivă la soare
iradiere (examene radiologice repetate)
tulburări hormonale (hipo- sau hipertiroidism)
menarha (prima menstruație) înainte de vârsta de 12 ani

Mai multe despre factorii de risc pentru cancerul de sân puteți citi aici.

Cum recunosc dacă e ceva în neregulă?

Metodele de care dispui pentru autoexaminarea sânilor sunt inspecția și palparea. Apariția unui nodul la palpare nu este neaparat un semn de cancer, însă nici nu trebuie ignorat. De aceea, dacă observi vreuna dintre următoarele modificări la nivelul sânilor, fă un consult la medic:

modificări permanente de mărime sau de formă a unuia dintre sâni sau a ambilor (a nu se confunda cu modificările tranzitorii din timpul ciclului menstrual)
adâncituri/proeminențe la nivelul tegumentelor care acoperă sânii
retracția sau înfundarea mamelonului
apariția unei formațiuni nodulare de consistență crescută în țesutul mamar
eritem (roșeață) la nivelul mamelonului
secreție sangvinolentă din mamelon
umflarea ganglionilor din axilă
orice denivelare care deformează aspectul sânului
creșterea persistentă a temperaturii locale la nivelul sânului
apariția de mâncărimi la nivelul glandei mamare

70% dintre pacientele care se dovedesc a avea cancer ajung la medic după o autoexaminare! Nu uita și tu să îti palpezi sânii lunar!

Detalii despre semnele și simptomele de cancer mamar găsiți aici.

Cum se diagnostică cancerul mamar?

examen clinic făcut de medicul specialist
mamografie (examen radiologic care evidențiază leziuni și modificări apărute la nivelul glandei mamare)
ecografie mamară
biopsie

Care este tratamentul pentru cancerul de sân?

Se pot practica tratamente locale sau tratamente sistemice. Tratamentele locale se folosesc pentru a îndepărta sau eradica celulele canceroase dintr-o zonă anume. Tratamentele sistemice se folosesc pentru a distruge sau controla celulele canceroase din întreg organismul.

i) Tratamente locale

chirurgical: mastectomie parțială/segmentară - constă în îndepartarea tumorii cu o porțiune de țesut sănătos din jurul ei (ca marjă de siguranță). Mastectomia totală constă în excizia întregului sân afectat împreună cu ganglionii limfatici loco-regionali de drenaj, cu/fără conservarea mușchilor pectorali (mastectomia totală radicala Halsted sau mastectomie modificată - Patey, Madden, Trestioreanu).
radioterapie: se folosesc radiații similare razelor X (folosite în radiologie) pentru distrugerea celulelor canceroase. Pacienta este expusă zilnic unui rând de radiatii, pentru mai multe sedințe.

ii) Tratamente sistemice

chimioterapie (citostatice): se administrează medicamente anticanceroase.
hormonoterapie: tumorile care exprimă receptori pentru estrogeni sau progesteron au un prognostic bun, pentru că se pot administra medicamente care să suprime dezvoltarea tumorii (tamoxifen, letrozol).
terapie biologică: dacă tumora supraexprima receptorul HER-2/neu, se poate administra herceptină (Trastuzumab) sau lapatinib (Tykerb), care blochează acești receptori și împiedică dezvoltarea tumorii. Tot din cadrul terapiilor țintite face parte și bevacizumab (Avastin), un agent antiangiogenic care inhibă neovascularizația tumorală.

Cum poate fi prevenit cancerul de sân?

Screening-ul și depistarea precoce a cancerului mamar poate reduce mortalitatea prin această afecțiune cu până la 50%!

Prevenirea cancerului de sân se face prin 2 metode:

eliminarea factorilor de risc modificabili și adoptarea unui stil de viață echilibrat (evitarea consumului exagerat de alcool, renunțarea la fumat, practicarea de exerciții fizice, evitarea terapiei hormonale, neîntârzierea concepției copiilor, alăptarea la sân, evitarea unei diete bogate în grăsimi).
respectarea recomandărilor pentru screening: autoexaminare a sânilor, examen clinic medical al sânilor, ecografie mamara, mamografie (recomandat doar femeilor peste 40 ani).

Societatea Americană de Cancer recomandă urmatorul calendar privind metodele de screening pentru neoplasmul mamar:

paciente cu vârsta de 20-39 de ani: autoexaminare lunară a sânilor, examen clinic al sânului la fiecare 3 ani, eventual ecografie mamară
paciente cu vârsta peste 40 ani: autoexaminare lunară a sânilor, examen clinic al sânului, mamografie anuală sau la 2 ani.

Screening-ul prin efectuarea anuală de mamografii a redus mortalitatea prin cancer de sân cu 30-50% la femeile cu vârsta peste 50 de ani. Mamografia este recomandată doar femeilor peste 40 ani, putându-se practica și înainte de aceasta vârsta însă doar în cazul unei indicații speciale a medicului (pentru această categorie de vârsta, femei sub 40 ani, se recomandă ecografia mamară, din cauza densității crescute a sânilor).

Autoexaminarea sânilor

Autoexaminarea este cea mai simpla metodă prin care te poti asigura ca sânii tăi sunt sănătoși. O poti practica singură în intimitatea casei tale, fără să fii deranjată sau stânjenită. Este indicat sa o faci la 7-14 zile de la debutul menstruației, când sânii sunt mai putin tensionați.

Autoexaminarea sânului este folosită în diagnosticul precoce al cancerului mamar, deoarece presupune identificarea primelor semne clinice de boală. Ea face parte din metodele de screening, conducând la reducerea mortalității din cancerul mamar cu peste 10 procente. Orice modificare observată de către femeile care practică autoexaminarea sânilor trebuie raportată de urgență medicului. Pe lângă autoexaminare, pentru depistarea cancerului de sân, se practică și examenul clinic al sânului efectuat de către medic. Acesta face parte din examinarea clinică de rutină, de aceea orice medic, indiferent de specializare ar trebui să-l practice. Tot pentru screeningul cancerului mamar, este recomandată și mamografia, femeilor cu vârsta peste 40 de ani. Mamografia poate fi efectuată la femeile cu vârsta mai mica de 40 de ani, doar în cazuri excepționale. Cu toate acestea, autoexaminarea rămâne cea mai ușoara și ieftină metodă de depistare precoce a cancerului mamar, fiind la îndemâna oricarei femei.

Constituția sânilor este diferită în functie de vârsta femeii, dar si de ciclul menstrual. În timpul menstruatiei, sânii sunt măriți de volum, tensionați, uneori chiar dureroși, de aceea aceasta perioadă nu este recomandată pentru efectuarea autoexaminării. Pentru practicarea acestei manevre se va alege o anumita dată, în afara menstrei, și se va încerca respectarea acesteia la repetarea examinarii. Palparea sânilor se va face o data pe lună, la data stabilită. Orice schimbare observată (noduli de mici sau mari dimensiuni - zone proeminente, durere, retracție mamelonara, semne de inflamație cu roșeata, aspect de coaja de portocală al tegumentului, scurgere mamelonară sangvinolenta sau clară) va constitui un semnal de alarmă, un consult medical fiind considerat obligatoriu! Există probabilitatea ca modificările observate să nu fie de mare însemnătate, cu toate acestea excluderea oricărui risc este absolut necesară.

Cum se practică auto-examinarea?

Se recomandă ca examinarea sânilor să se faca în fata unei oglinzi. Femeia îsi va urmări sânii în oglindă cu bratele pe lângă corp, după care va efectua 2 mișcari: punerea mâinilor în solduri și ridicarea brațelor. Ea va fi atentă la orice modificare (dintre cele prezentate mai sus) aparută la nivelul unuia sau ambilor sâni. Sânii unei femei nu sunt identici, forma și dimensiunea acestora putând diferi.

Palparea sânilor se va face consecutiv, cu buricele degetelor, nu cu toată palma, folosind mișcări cât mai diverse (circulare, de sus în jos, de jos în sus), fără a apasa foarte tare. Gradul de apasare va fi crescut consecutiv, pentru palparea mai în profunzime. Este de așteptat ca sânii aceleiasi persoane să nu fie identici, de aceea femeia nu trebuie să se alarmeze în cazul în care constituția acestora este diferită. Sânii pot fi examinati și în timpul dusului, apa și săpunul favorizând palparea acestora. Se pune brațul de aceeași parte cu sânul examinat deasupra capului, iar cu mâna opusă se va practica palparea sânului. După palparea sânilor în poziție ortostatică (în picioare), aceștia se vor examina și din pozitie culcată. Femeia se va sprijini cu umărul pe o pernă, punându-și bratul sub cap. Cu cealaltă mâna va palpa sânul de partea opusă, folosindu-se de aceleași mișcări. Mamelonul va fi deasemenea examinat, luându-se în considerare apariția unor ulcerații sau excoriații la nivelul acestuia, retracția mamelonară, dar si scurgerea mamelonară. Nu se va încerca stimularea secreției mamelonare prin apăsarea agresivă sau stoarcerea acestuia. Pe lângă palparea sânilor, se va palpa si zona axilară, pentru observarea maririi de volum a ganglionilor regionali. Bratul de partea axilei examinate va fi ținut la 90 de grade, în timp ce cu cealată mâna se va încerca descoperirea unei adenopatii.

Mai multe despre autoexaminarea sânilor puteți citi aici.

Cancerul de sân (cancerul mamar)