Sedarea în timpul investigațiilor

Întrucât unele investiga?ii diagnostice sau terapeutice pot fi destul de dificil de tolerat de c?tre pacient din cauza durerii, rx pentru efectuarea lor se apeleaz? la sedare.

Este folosită în cazul examinărilor endoscopice, fie că sunt digestive (endoscopie digestivă superioară, colonoscopie), pulmonare (bronhoscopie), urologice (ureteroscopie, cistoscopie) sau a altor organe și sisteme, pentru reducerea fracturilor, cardioversie, biopsii sau operații de mică chirurgie.

Sedarea conștientă sau sedarea moderată presupune administrarea intravenoasă a unui sedativ care scade nivelul de conștiență până la o stare de somnolență, relaxare, însă pacientul rămâne treaz pe durata procedurii, își păstrează capacitatea de a menține deschise căile respiratorii și de a respira spontan (nefiind necesară intubație și ventilație mecanică, ca în cazul anesteziei generale), de a asigura un debit cardiac adecvat, de a comunica cu echipa medicală și de a răspunde la comenzi verbale. Sedarea îmbunătățește cooperarea pacientului pe durata procedurii, face durerea mai tolerabilă și are și efect amnezic (pacientul nu-și va aminti eventualele emoții negative din timpul procedurii).

Sedarea se face de obicei cu benzodiazepine de tipul midazolam (Dormicum) sau diazepam (Valium), cu barbiturice (tiopental) sau hipnotice (ketamină, etomidat, propofol) și este indicată în caz de anxietate sau la cererea pacientului. Ea poate fi completată și de analgezie cu morfină, fentanyl sau petidină (analgo-sedare). Ca orice administrare a unui medicament, și sedativele pot da reacții adverse: hipoxemie, hipoventilație (până la apnee), hipotensiune, aritmii, aspirație, exces de sedare. Rareori au mai fost raportate și reacții paradoxale la benzodiazepine – anxietate, agresivitate, agitație, impulsivitate, violență, convulsii. Sedarea este contraindicată în caz de insuficiență cardiocirculatorie, respiratorie sau hepatică severă. Riscul sedării se apreciază pe baza scorului ASA, iar statusul pacientului se evaluează conform scalei de sedare Ramsay. Sedarea trebuie făcută sub supravegherea unui medic anestezist și sub monitorizarie continuă prin puls-oximetrie, EKG, frecvență respiratorie și tensiune arterială. În laboratorul unde se efectuează investigația endoscopică trebuie să existe echipament și medicație pentru intervenție de urgență. Pentru a reduce riscul de aspirație se recomandă ca pacientul să nu mănânce cu cel puțin 4-6 ore înaintea examinării. Reversarea sedării se poate face cu flumazenil (pentru benzodiazepine) sau naloxonă (pentru opioide).

Următoarele 24 ore după efectuarea unei investigații cu sedare intravenoasă pacientul nu trebuie să conducă mașina sau să semneze acte oficiale.

Add comment


Security code
Refresh