Factori noi de risc cardiovascular

Studiul Framingham a fost un proiect ambi?ios al anilor ’50 care a avut drept scop identificarea factorilor care contribuie la apari?ia bolilor cardiovasculare.

Factorii de risc cardiovascular tradiționali sunt vârsta (peste 45 ani la bărbați și peste 55 ani la femei), sexul masculin, postmenopauza la femei (dispare efectul protector al estrogenilor), hipertensiunea arterială, fumatul, obezitatea, diabetul zaharat, sedentarismul, antecedentele familiale de boli cardiovasculare (ereditatea) și dislipidemia (hipercolesterolemia). De-a lungul ultimelor decenii, pragul de risc pentru anumite constante biologice a fost modificat, încadrarea ca valoare normală fiind actualmente mult mai drastică: astfel, glicemia normală este acum considerată sub 100 mg/dl (față de 125 mg/dl în trecut), colesterolul total sub 180 mg/dl, HDL-C (“colesterolul bun”) peste 40 mg/dl la bărbați și peste 45 mg/dl la femei, LDL-C (“colesterolul rău”) sub 100 mg/dl, iar trigliceridele sub 150 mg/dl. Modificarea acestor praguri a fost făcută ca urmare a constatării prin studii populaționale că există un risc cardiovascular crescut  pentru persoanele cu valori spre limita superioară a normalului. Astfel, o persoană cu un colesterol de 210 mg/dl (considerat normal în trecut) are un risc cardiovascular crescut și este actualmente candidat pentru tratament nonfarmacologic (și ulterior, dacă valorile se mențin crescute pentru tratament hipolipemiant).

Majoritatea factorilor de risc cardiovasculari sunt modificabili: fumatul, obezitatea și sindromul metabolic, inactivitatea fizică, consumul excesiv de alcool, diabetul zaharat, dislipidemiile, hipertensiunea arterială – pe acestea le putem controla fie prin modificarea stilului de viață, fie prin medicație. Ceea ce nu putem modifica este bagajul genetic primit de la părinți, sexul și înaintarea în vârstă.

Odată cu progresul medicinei, au fost identificați factori noi de risc cardiovascular, a căror utilitate clinică în stratificarea pacienților este însă neclară:

  • lipoproteina (a) – Lp(a) este considerată a avea chiar rol cauzal în apariția bolilor cardiovasculare (British Heart Foundation, 2009), însă valorile crescute (peste 40 mg/dl) ale acestui al 3-lea tip de cholesterol par a fi legate de variante genetice particulare (ceea ce face să fie un factor nemodificabil).
  • hiperhomocisteinemia – valorile crescute ale homocisteinei peste 15 nmoli/l sunt asociate cu un risc crescut de evenimente cardiovasculare; cauza poate fi fie genetică, fie nutrițională (deficit de folat, vitamină B12 sau B6). Excesul de homocisteină produce disfuncție endotelială, scade oxidul nitric, crește calciul la nivelul celulelor musculare netede vasculare (determinând hipertrofia acestora), modifică LDL (favorizând formarea macrofagelor spumoase) și are efect protrombotic.
  • hs-CRP – proteina C reactivă înalt sensibilă este strâns corelată cu riscul cardiovascular și ajută, alături de scorul de calciu, în stratificarea riscului pacienților (JACC, 2011)
  • fibrinogenul și inhibitorul activatorului plasminogenului (PAI-1) – markeri inflamatori și protrombotici, care se asociază cu ateroscleroză accelerată
  • hipertrofia ventriculară stângă (peste 131 g/m2 la bărbați și peste 100 g/m2 la femei)
  • agenți infecțioși (citomegalovirus – CMV,Chlamydia pneumoniae, Helicobacter pylori și virusul herpes simplex – HSV)
  • deficitul de vitamină D
  • bolile gingivale
  • particule LDL mici și dense
  • deprivarea și excesul de somn – durata somnului este corelată cu riscul cardiovascular, conform unui review din European Heart Journal 2010
  • hipertensiunea de halat alb – considerată un marker de boală cardiovasculară subclinică
  • alimentația (consum redus de pește, fructe și legume, consum crescut de carne roșie, grăsimi saturate și glucide rafinate)
  • stressul, tipul comportamental A, depresia, consumul de cocaină, duritatea apei

Ar fi interesant de cuantificat importanța tuturor acestor factori de risc, într-un trial similar studiului INTERSTROKE, care a arătat că 90% din riscul de stroke este atribuibil a 10 factori de risc (hipertensiunea arterială, fumatul, sedentarismul, obezitatea abdominală măsurată prin raportul talie/șold, dieta, dislipidemia, diabetul zaharat, consumul de alcool, stressul și depresia, afecțiunile cardiace); dintre aceștia hipertensiunea arterială singură e responsabilă de 1/3 din risc, iar 5 factori modificabili legați de stilul de viață (hipertensiunea, fumatul, obezitatea, dieta și sedentarismul) de 80% din risc. Citește despre studiul INTERHEART.

Referințe:

Add comment


Security code
Refresh

Ultimele comentarii