Efecte adverse ale antiinflamatoarelor

Durerea este cel mai frecvent simptom în medicin? – fie c? este vorba despre cefalee, medicine dismenoree, sovaldi nevralgie, durere dentar? sau osteoarticular? – ceea ce face ca antiinflamatoarele s? fie unele dintre cele mai folosite medicamente.

Antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS) sunt folosite cel mai des pentru efectul lor analgezic, antipiretic și antiinflamator, la care se mai adaugă câteva indicații particulare (aspirina ca antiagregant plachetar, indometacin pentru închiderea ductului arterial persistent). Folosirea pe scară largă a antiinflamatoarelor a antrenat și o creștere a frecvenței reacțiilor adverse (care de cele mai multe ori sunt dependente de doză):

  • gastrointestinale dispepsie (greață, vărsături, diaree), fenomene de iritație gastrică (de la dureri epigastrice până la gastrită și chiar ulcer indus medicamentos), hemoragie digestivă superioară, agravarea bolilor inflamatorii intestinale (boala Crohn, colita ulcerativă). Pentru diminuarea reacțiilor adverse digestive se recomandă administrarea antiinflamatoarelor după masă, utilizarea de preparate enterosolubile sau pentru administrare rectală și asocierea cu protecție gastrică (ex. preparate de aspirină cu carbonat de calciu sau asocierea unui antisecretor de tipul omeprazol; există chiar combinații de antiinflamatoare + pansament gastric.). Aceste efecte sunt consecința inhibării sintezei de prostaglandine, care antrenează creșterea secreției gastrice acide, scăderea secreției de bicarbonat și mucus și diminuarea efectelor trofice asupra mucoasei. La nivelul tubului digestiv poate apărea și enteropatie sau colonopatie la AINS.
  • hepatice sindrom de citoliză hepatică (creșterea transaminazelor). Riscul de hepatotoxicitate este crescut la diclofenac, sulindac și inhibitorii selectivi de COX-2 (coxibi).
  • renale – insuficiență renală (prin scăderea sintezei de prostaglandine vasodilatatoare), retenție hidrosalină și creșterea tensiunii arteriale, nefrită interstițială, sindrom nefrotic, necroză tubulară acută, nefropatie analgetică (în special la paracetamol și fenacetină). Riscul de insuficiență renală este crescut în cazul asocierii cu inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (IECA) și diuretice triplul ghinion pentru rinichi.
  • cardiovasculare – creșterea riscului de accidente cardiovasculare (infarct miocardic, stroke), aritmii și insuficiență cardiacă (Archives 2000)
  • respiratorii – bronhospasm, agravarea astmului broșic
  • hematologice neutropenie, antiagregare plachetară (inhibitorii selectivi de COX-2 nu au efect antitrombocitar deoarece COX-2 nu se găsește în trombocite), anemie aplastică (la fenilbutazonă)
  • altele – fotosensibilitate, închiderea prematură a ductului arterial (dacă se administrează la gravide în trimestrul 3), hiperkalemie, reacții alergice (în special la persoanele cu teren atopic – astm, eczeme, urticarie, conjunctivită, dermatită de contact, rinită), afectarea motilității spermatozoizilor.

O situație particulară este cea a populației geriatrice, la care există un consum cronic de antiinflamatoare cel mai adesea pentru patologie osteoarticulară. Vârstnicii prezintă deja un cumul de antecedente patologice și factori de risc, precum și declinul normal al funcțiilor organismului odată cu înaintarea în vârstă, ceea ce crează premisele ca reacțiile adverse să fie mai frecvente și mai severe.

Add comment


Security code
Refresh

Ultimele comentarii