Sarcina și bolile autoimune

Din punct de vedere imunologic, sarcina este o semiallogrefa, având în vedere ca 50% din materialul genetic este de origine paterna.

Graviditatea constituie astfel o stare de toleranță imună din partea organismului matern, în vederea acceptării produsului de concepție care este jumătate non-self.

Această toleranță imunologică a femeilor gravide face ca majoritatea bolilor autoimune să se amelioreze în perioada sarcinii. Există însă și cazuri în care o boală autoimună se poate exacerba în timpul sarcinii sau imediat post-partum. Autoimunitatea poate uneori fi și cauză de infertilitate sau avort (cum s-a arătat pentru tireopatiile autoimune).

Bolile tiroidiene autoimune (boala Graves, tiroidita Hashimoto)se ameliorează în sarcină, însă este necesară o monitorizare atentă a funcției tirodiene pentru menținerea eutiroidismului.

  • Artrita reumatoidămajoritatea pacientelor (70%) constată o ameliorare a semnelor și simptomelor de artrită reumatoidă pe durata sarcinii. Se consideră că efectul protector este dat de nivelul crescut de estrogeni. Boala reapare la majoritatea femeilor în primele 8 săptămâni post-partum.
  • Spondilita anchilozantă – nu este semnificativ influențată de sarcină.
  • Lupus eritematos sistemicdeși fertilitatea este normală la femeile cu lupus, acestea pot avea dificultăți în obținerea și menținerea unei sarcini din cauza tulburărilor de coagulare (anticorpi antifosfolipidici – anticoagulant lupic, anticorpi anticardiolipinici), care pot fi responsabile de avorturi recurente; în aceste situații poate fi necesară anticoagulare pe durata sarcinii. Odată obținută, sarcina are de obicei un efect agravant asupra lupusului, fiind o sarcină cu risc crescut (unii medici chiar contraindică sarcina la femeile cu lupus). Prezența la mamă a anticorpilor anti-Ro/SSA este asociată cu lupus neonatal, prin trecerea acestora transplacentar.
  • Sclerodermia (scleroza sistemică) – forma localizată are un prognostic mai bun atât pentru mamă cât și pentru făt. Ca și complicații, sclerodermia poate duce la naștere prematură sau pierderea sarcinii.
  • Vasculite (sindrom Behcet, arterita Takayasu, sindrom Churg-Strauss) – majoritatea femeilor pot avea o sarcină și naștere normale dacă vasculita este bine controlată.
  • Scleroza multiplă se ameliorează în sarcină.

O altă problemă a gravidelor cu boli autoimune este dată de faptul că unele medicamente nu pot fi administrate în sarcină. Corticoizii pot fi folosiți deoarece sunt inactivați de enzimele placentare și nu produc anomalii fetale (cu excepția dexametazonei și betametazonei).

Pe de altă parte, sarcina și nașterea prin cezariană au fost asociate cu un risc crescut de boli autoimune în primul an post-partum (PLoS One).

Referințe: Autoimmune Thyroid Disease and PregnancyThe implications of autoimmunity and pregnancyThe effects of pregnancy on autoimmune diseases

Add comment


Security code
Refresh

Ultimele comentarii