Principalele 3 motive de prezentare la medic în urgență sunt durerea toracică, durerea abdominală și sângerarea fără cauză explicabilă.

Pacientul trebuie însă să cunoască mai multe dintre „avertismentele” organismului cu privire la posibilitatea existenţei unei probleme. Multe dintre „semnalele” organismului că ceva ar fi în neregulă se dovedesc a nu fi foarte grave. Spre exemplu, majoritatea durerilor de cap (cefalee) sunt datorate stress-ului, oboselii ochilor, lipsei somnului sau deshidratării. Cu toate acestea însă, este important ca pacientul să cunoască simptomele care alarmează asupra unei situaţii severe. Uneori, precocitate cu care bolnavul se adresează medicului face diferenţa între supravieţuire sau deces.

Iată o listă cu cele mai importante semne și simptome de alarmă:

1. Pierdere ponderală inexplicabilă (scădere ponderală involuntară)

Dacă observaţi (vizual sau prin cântărire) că aţi slăbit mult în ultima perioadă, fără o cauză anume (adoptarea unei diete alimentare), este necesar să vă adresaţi medicului. Se consideră o scădere ponderală suspectă pierderea a mai mult de 5% din greutatea corporală în decurs de 1 lună sau 10% în 6-12 luni.

O scădere ponderală bruscă poate fi consecinţa mai multor afecţiuni: hipertiroidism, depresie, boli hepatice, cancer, malabsobţie – boli intestinale, maldigestie – pancreatită, diabet. Slăbirea poate apare şi în contextul limitării aportului alimentar (ca urmare a diminuării apetitului) sau ca urmare a unui consum energetic crescut: practicarea unui sport, dificultăţi în masticaţie sau deglutiţie (afecţiuni stomatologice), senzaţia de greaţă (în cadrul unor infecţii virale sau bacteriene, tulburări hormonale, după administrarea unor medicamente).

2. Febră persistentă

Orice creştere, chiar şi minoră, dar persistentă, a temperaturii nu trebuie ignorată. Este necesar un consult medical şi atunci când este însoţită de frison, transpiraţii profuze sau alterarea stării generale.

Creşterea temperaturii poate apărea pe fondul unei imunsupresii (spre exemplu, medicamentoasă), în cadrul unor procese infecţioase sau tumorale sau în tulburări ale termoreglării (controlată la nivel hipofizar).

3. Dispneea (dificultatea în respiraţie)

Cu excepţia problemelor respiratorii cauzate de congestia nazală („nas înfundat”) sau de efortul fizic intens şi de durată scurtă, dispneea este un semnal pentru boli respiratorii (BPOC, bronşită cronică, astm, penumonie, embolism pulmonar, fibroză pulmonară) sau cardiace (insuficienţă cardiacă stângă, hipertensiune pulmonară).

4. Modificări ale aspectului scaunului sau tranzitului intestinal

Este necesară o evaluare medicală atunci când pacientul observă:

• diaree severă care persistă pentru mai mult de 2 zile
• diaree moderată care persistă mai mult de 1 săptămână
• constipaţie recent instalată
• constipaţie care durează mai mult de 2 săptămâni
• tenesme rectale
• diaree sangvinolentă, muco-sangvinolentă sau muco-purulentă
• scaune negre (melenă)
• alternanţă constipaţie-diaree

Modificările aspectului scaunului sau a tranzitului intestinal pot fi cauzate de o infecţie intestinală bacteriană, virală sau parazitară, de o boală inflamatorie intestinală sau de un cancer colo-rectal.

5. Modificări comportamentale sau de gândire

Se impune prezentarea de urgenţă la medic în caz de:

• dezorientare
• comportament agresiv apărut brusc şi recent
• confuzie
• halucinaţii

Modificările de comportament sau gândire pot fi datorate unei infecţii, unui traumatism cranian, unui accident vascular, hipoglicemiei sau administrării unor medicamente.

6. Dureri de cap (cefalee) recent instalată sau severă

Apariţia brutală a unei dureri severe, sau însoţită de febră, redoare de ceafă, confuzie, rash, convulsii, tulburări de vedere, slăbiciune musculară, paralizii, dificultăţi de vorbire, hiperestezie la nivelul scalpului sau durere la masticaţie impune un consult medical de urgenţă. Ea poate fi cauzată de un accident vascular cerebral (AVC), de ruptura unui anevrism arterial, de o arterită, meningită, tumoră cerebrală sau o hemoragie intracraniană.

7. Pierderea pe termen scurt a vederii, vorbirii sau controlului musculaturii

Tulburările de vedere (pierderea vederii sau vedere înceţosată), de vorbire sau de control a musculaturii pot avea semnificaţia unui accident ischemic tranzitor (AIT) – dacă este de durată scurtă, de ordinul minutelor – sau unui accident vascular cerebral. Paralizia bruscă a unei jumătăţi de faţă sau a întregii feţe, a unui braţ sau picior sunt simptome caractestice accidentului vascular cerebral.

8. Fosfene (senzaţia vizuală de corpi luminoşi) intermitente

Apariţia în câmpul vizual de corpi strălucitori, alături de amputarea periferică a câmpului vizual (absenţa vederii laterale) şi absenţa durerii pot fi semne ale dezlipirii de retină.

9. Senzaţia de saţietate şi plenitudine apărută precoce în timpul mesei

Senzaţia de saţietate după câteva înghiţituri sau greţurile şi vărsăturile persistente (uneori cu caractere modificate – sangvinolente, bilioase) pot fi semne ale unui cancer de stomac, de pancreas sau de ovar.

10. Temperatură crescută, roşeaţă sau umflare a articulaţiei

Semnele şi simptomele de inflamaţie (rubor, dolor, calor, tumor et functio laesa – roşeaţă, durere, căldură, tumefacţie şi impotenţă funcţională) localizate articular pot apărea în cazul unui proces infecţios local (osteomielită, tulberculoză osteoarticulară), unui atac de gută sau unei artrite (reumatoidă, septică, psoriazică).