Tusea

Tusea reprezint? unul dintre cele mai frecvente simptome sau semne ale afec?iunilor cardiorespiratorii. Tusea este un reflex de ap?rare care ajut? la cur??area c?ilor aeriene de secre?ii, nurse cialis iritan?i, particule str?ine ?i microbi.

Mecanism de producere a tusei

Tusea constă în mai multe etape: inspir profund, expir maximal cu glota închisă (manevra Valsalva) şi eliberarea zgomotoasă a aerului din plămâni după deschiderea glotei. Reflexul de tuse poate fi declanşat atât involuntar, cât şi voluntar. Receptorii pentru tuse sunt localizaţi în: căile respiratorii mari (bronhii, trahee, laringe), rinofaringe, pleură, mediastin, zone ce nu aparţin aparatului respirator (trompa uterină, peritoneu, splină, stomac, esofag, apendice, urechea medie) Căile aferente includ receptorii pentru tuse şi fibrele nervilor V, IX, X şi pneumogastric. Centrul tusei este reprezentat de nucleul dorsal al nervului X (vag) din bulb. Cale eferentă este constituită din fibre motorii ale nervilor pneumogastric, frenic şi spinali. Etapele de producere a tusei: stimulii iniţiază un inspir profund, pe calea fibrelor senzitive excitaţiile ajung la centrii tusigeni bulbari  şi determină închiderea glotei, relaxarea diafragmului şi contracţia muşchilor respiratori împotriva unei glote închise; se produce un expir puternic, brusc, zgomotos, aerul fiind expulzat. Ca mecanism fiziopatologic, tusea este un act util ce favorizează eliminarea particulelor străine şi secreţiilor în exces de la nivelul căilor aeriene. Tusea poate avea cauze inflamatorii, mecanice, chimice sau termice. Tusea de cauză inflamatorie este iniţiată de edemul şi hiepermia mucoasei respiratorii, prin iritaţia de la nivelul proceselor exudative (traheite, bronşite, bronşiolite, pneumonii, abcese pulmonare, pleurezii). Tusea de cauză mecanică se produce ca urmare a inhalării unor particule de materiale (praf, pulberi) sau prin compresia căilor aeriene. Leziunile ce pot comprima căile aeriene pot fi intramurale (carcinom bronşic, corpi străini, granuloame endobronşice) sau extramurale (anevrism de aortă, neoplasme, tumori mediastinale). Tusea chimică apare ca mecanism de apărare la inhalarea unor gaze iritante (fum de ţigară, gaze chimice). Tusea termică se produce ca urmare a inhalării de are foarte cald sau foarte rece.

Cauze

  • Tusea acută sau recentă are o durată mai mică de 3 săptămâni. Apare în contextul bolilor acute (infecţii acute virale, rinită alergică în perioada expunerii la alergeni, rinosinuzită, faringită, bronşită acută, bronşiolită acută, tuse convulsivă cu Bordetella pertussis, exacerbări ale BPOC, penumonie comunitară cu Mycoplasma, Penumococcus, germeni gram negativi sau nozocomială cu anaerobi sau gram negativi, embolism pulmoanr, aspiraţie de corp străin).
  • Tusea subacută are o durată cuprinsă între 3 şi 8 săptămâni şi apre cel mai frecvent în astm şi ca tuse post-infecţioasă.
  • Tusea cronică este mai veche de 2 luni şi apare în cazul astmului bronşic, neoplasmelor pulmonare sau pleurale, bolii de reflux gastro-esofagian, reflux laringofaringeal, sindrom de picurarea posterioară, bronşită eozinofilică, tuse indusă medicamentos sau iatrogenă (tratament cu inhibitori ai enzimei de conversie ai angiotensinei), fumat (cea mai frecventă cauză de tuse cronică). Cauzele mai rare de tuse cronică includ tusea habituală (psihogenă), sindromul Tourette, variante de cancere pulmonare, insuficienţă cardiacă, sarcoidoză pulmonară, boală pulmonară interstiţială.

Tipuri de tuse

  • Tusea uscată (seacă, iritativă). Are timbru sec şi este produsă ca urmare a iritaţiei zonelor tusigene extrabronşice: faringite, laringite, inflamaţii pleurale, pneumopatii acute, compresii de căi respiratorii (neoplasme bronhopulmonare, adneopatii), inhalare de gaze toxice sau fum. Tusea seacă nu este calmată de administrarea de medicamente.
  • Tusea productivă (umedă). În urma reflexului de tuse se elimină sputa de la nivelul căilor respiratorii. Apare în cazul bronşitei cronice, bronşiectaziilor, bronhopneumopatiilor, fazei de hipersecreţie (cocţiune) a traheobronşitelor acute. Tusea productivă cu expectoraţie ineficientă se întâlneşte la vârstele extreme (copii, vârstnici) şi în cadrul afecţiunilor neurologice.
  • Tusea chintoasă. Apare în accese repetitive (o succesiune de sacade expiratorii).
  • Tusea convulsivă (lătrătoare). Se manifestă prin paroxisme (8-10 accese în 24 de ore), uneori urmate de vărsătură. Este caracteristică infecţiei cu B. pertussis şi parapertussis.
  • Tusea bitonală. Apare în pareza nervului laringeu recutent stâng şi e caracteristică sindroamelor mediastinale superioare.
  • Tusea cavernoasă. Are caracter pocnit, timbru metalic şi apare în cazul cavernelor mai mari de 5 cm, cu bronhie de drenaj liberă, din TBC, sifilis sau tumori necrozate.
  • Tusea matinală. Este tusea specifică fumătorilor, persoanelor cu bronşită cronică şi bronşiectazii, datorită mobilizării secreţiilor acumulate în arborele respirator pe durata nopţii.
  • Tusea vesperală. Apare seara, concomitent cu creşterea temperaturii (tuberculoză).
  • Tusea nocturnă. Este caracteristică insuficienţei cardiace stângi şi valvulopatiilor mitrale şi trezeşte bolnavul din somn.
  • Tusea poziţională. Apare la persoanele cu abcese pulmonare şi bronşiectazii, necesitând frecvent drenaj postural.
  • Tusea paroxistică. Se instalează brutal, datorită obstrucţiei bronşice prin corp străin.
  • Tusea de efort. Apare în bolile cronice ale aparatului respirator şi cardiovascular (astmul bronşic, emfizemul pulmonar, BPOC decompensată).
  • Tusea permanentă (continuă). Asociază dispnee sufocantă şi apare în cazul sindromului de compresie traheobronşică evolutivă şi laringitei asociate tuberculozei.
  • Tusea degustării de ceai. Apare ca urmare a iritării mecanice a mucoasei bronşice de către fungii Aspergillus cu care sunt acoperite frunzele de ceai.

Complicații ale tusei

  • pnumotorax, emfizem subcutanat sau mediastinal după ruperea unei bule de emfizem ca urmare a efortului de tuse
  • fracturi costale
  • rupturi de vase retiniene
  • sincopă
  • cefalee
  • epuizare
  • incontinenţă urinară sau de fecale
  • vărsătura (tuse emetizantă sau tuse Morton) – accesele de tuse sunt declanşate de distensia gastrică
  • hernii

Calmarea tusei

  • medicaţie antitusivă
  • drenaj postural pentru eliminarea secreţiilor
  • extragerea din mediul ce induce tusea

Tratament

Deoarece tusea este un reflex natural de apărare, suprimarea acesteia poate avea efecte secundare, în special în cazul tusei productive. Unde e cazul se recomandă întreruperea fumatului sau al tratamentului cu inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (captopril, lisinopril, perindopril, enalapril). Antitusivele (codeina, destrometorfanul) sunt adeseori prescrise, deşi nu sunt mereu indicate. Unele tratamente se adresează reducerii inflamaţiei de la nivelul căilor aeriene şi favorizării expectoraţiei.

În afara tratamentelor simptomatice, în toate cazurile se va încerca ameliorarea bolii de fond (tratament antiastmatic, antibiotic şi imunomodulator, tratament pentru boala de reflux, insuficienţă cardiacă).

Comments  

# Zahara 2017-02-01 01:39
arina, Prospan este si in varianta de picaturi pentru aerosol. Asa ca poti baga direct acolo 10-15 picaturi si am impresia ca sunt mult mai eficiente sedintele.
Reply | Reply with quote | Quote
# arina 2016-02-26 00:01
Mary , ti-as recomanda aerosolul sau inhalatiile cu eucalipt si menta. Si eu folosesc siropul Prospan la recomandarea medicului, dupa ce am incercat o groaza de siropuri si diverse tratamente. E singurul sirop care pe mine ma ajuta. Poti sa ii dai si copilului. Noi am inceput sa il folosim de la 9 luni.
Reply | Reply with quote | Quote
# Mari 2016-01-22 00:43
Buna ziua, Am o fetita de 1,5 anisori, cand am fost racite am luat siropul Prospan, pe baza de iedera si ridiche cu miere care ne-a ajutat.As dori sa stiu daca la aceasta varsta s-ar recomanda salinele. As vrea sa o calesc un pic.Multumesc mult
Reply | Reply with quote | Quote
# Elvira Puscas 2012-10-20 09:15
.... totusi as dori sa stiu daca se poate tusi de la medicamentele pentru tensiune; ma fefer la soacra mea care tuseste neantrerupt de ani de zile si ne umplem de boala de la ea si o tine tot pe a ei, adica tuseste de la medicamente; eu nu am mai auzit asa ceva; am intrebat si diferiti medici si s-au uitat cam ciudat. Va rog un raspuns, multumesc.
Reply | Reply with quote | Quote
# admin 2012-10-24 16:19
Da, unele medicamente pentru tensiune pot cauza ca efect advers tuse. Adresati-va medicului cardiolog care va stabili daca tusea este de la medicatia antihipertensiv a.
Reply | Reply with quote | Quote

Add comment


Security code
Refresh

Ultimele comentarii