?untul portosistemic transjugular intrahepatic (TIPS, viagra Transjugular Intrahepatic Portosystemic Shunt) este o procedur? de radiologie interven?ional? folosit? pentru tratamentul complica?iilor hipertensiunii portale.
Ea constă în realizarea unei anatomoze intrahepatice între vena portă și vena hepatică, prin abord endovascular. Procedura a fost descrisă de Josef Rosch în 1969 și realizată pentru prima oară la om în 1982, de către Dr. Ronald Colapinto.
Indicații ale șuntului TIPS
- complicații ale hipertensiunii portale la pacienții cu ciroză hepatică: hemoragie variceală, prevenția resângerării din varice esofagiene, ascită refractară, hidrotorax hepatic, sindrom hepatorenal, sindrom hepatopulmonar
- sindromul Budd-Chiari
- boala veno-ocluzivă
Cum se face şuntul TIPS?
Procedura se poate realiza sub anestezie generală sau sedare moderată. Sub control fluoroscopic, se începe prin cateterizarea venei jugulare dreapte, după care se avansează cateterul prin vena cavă până în vena suprahepatică (dreaptă sau medie). Se puncționează vena hepatică și se creează un traiect de comunicare cu o ramură a venei porte (de obicei ramura dreaptă), după care se dilată și se plasează un stent, pentru menținerea deschisă a acestei anastomoze (realizându-se deci o angioplastie cu balon și stent).
Șuntul TIPS este realizat de o echipă formată din radiolog intervenționist, gastroenterolog și anestezist. Este o procedură intervențională, minim-invazivă, care nu presupune incizii (spre deosebire de șuntul porto-cav, care se realizează chirurgical).
Complicații
Dacă este efectuată de o echipă experimentată, procedura presupune un risc scăzut de complicații (sângerare, leziuni hepatice, fistulă arterio-portală, infecție) și o mortalitate sub 1%.
Destul de frecvent poate apărea encefalopatia hepatică, consecință a trecerii directe a sângelui portal în circulația sistemică, prin șuntul intrahepatic.
O complicație mai rară dar mai gravă este ischemia hepatică. În mod normal, privarea hepatocitelor de sângele portal (care ia calea șuntului și ajunge direct în circulația sistemică) este bine tolerată deoarece pacienții cu hipertensiune portală prezintă o hipertrofie compensatorie a arterei hepatice. La unii pacienți poate însă apărea o injurie ischemică hepatică acută ce impune închiderea șuntului.
S-au raportat și cazuri de hernie omblicală după TIPS (Mallavarapu et al).
Urmărire
Până la 50% dintre pacienții care beneficiază de TIPS pot dezvolta stenoza sau ocluzia șuntului în decurs de 1 an de la procedură, ceea ce impune evaluare imagistică frecventă (prin ecografie Doppler sau angiografie) și eventual reintervenție pentru dilatarea șuntului. Disfuncția șuntului prin ocluzie poate apărea precoce (în primele 30 zile, de obicei prin tromboză) sau tardiv (după 30 zile, de obicei prin hiperplazie intimală).