Cancerul este killerul numărul 2 la nivel mondial, după bolile cardiovasculare. Mulți își pun întrebarea de ce apare cancerul și de ce se îmbolnăvește așa multă lume de cancer?
Pe scurt, cauza cancerului este reprezentată de mutația sau activarea anormală a unor gene care controlează proliferarea celulară.
În fiecare secundă, organismul nostru își reînnoiește mii de celule. Uneori, în procesul de replicare se pot strecura erori, rezultând celule anormale, care pot constitui originea unui cancer. Astfel de erori incidentale în replicarea celulară apar zilnic de foarte multe ori, însă e clar că nu toate evoluează către un cancer. Acest lucru se datorează un mecanisme de verificare a erorilor care apar în replicarea ADN (proofreading), care duc fie la repararea fie la eliminarea celulelor anormale (prin acțiunea celulelor killer sau inducerea apoptozei). Cancerul apare atunci când o celulă scapă acestor mecanisme de verificare, acumulează mai multe mutații și începe să prolifereze haotic.
Odată ce am văzut care este mecanismul prin care apare cancerul, să vedem care este cauza mutațiilor care pot conduce la apariția de celule canceroase. Este vorba despre radiații, substanțe chimice cu efect carcinogen sau infecții. Acești 3 factori mutageni acționează asupra a 4 categorii de gene:
- proto-oncogene: sunt gene prezente în fiecare celulă și care se activează doar la un moment dat (când este nevoie), dând semnal celulei să prolifereze, ca de exemplu după un traumatism pentru reparare tisulară (plastic, le putem considera ca pedala de accelerație la mașină). Apariția unei mutații care face ca protooncogenele să fie mereu activate determină celulele să crească și să se dividă continuu, conducând astfel la apariția de tumori. Aceste gene sunt dominante, însemnând că mutația unei singure alele (una din cele 2 copii pentru fiecare genă) poate duce la transformare celulară.
- gene tumor-supresoare: sunt gene prezente de asemenea în fiecare celulă și care transmit celulei semnalul să se oprească din creștere (prin analogie cu proto-oncogenele, putem spune că sunt ca pedala de frână a mașinii). Inducerea unei mutații care face ca genele tumor-supresoare să fie mereu inactive promovează proliferarea excesivă a celulelor și deci cancerogeneza. Genele tumor-supresoare sunt recesive, însemnând că este nevoie ca ambele copii să fie mutate pentru a apărea transformare celulară.
- gene implicate în apoptoză: atunci când repararea ADN-ului unei celule anormale nu mai este posibilă, este declanșată apoptoza (moartea celulară programată). Apariția unei mutații în aceste gene face ca celulele să poată deveni nemuritoare.
- gena implicate în repararea ADN: zilnic fiecare dintre noi acumulăm circa 100.000 mutații spontane, care dacă nu ar fi reparate, ar conduce la apariția de cancere.
Aceste mutații fac ca o celulă canceroasă să fie autonomă (procesul de creștere și diviziune nu mai necesită semnale externe de tipul factorilor de creștere sau hormoni, ca la celulele normale), rezistentă la semnalele inhibitorii de oprire a proliferării și la apoptoză, cu posibilitate de replicare nelimitată (ca celulele stem), de promovare a neovascularizației, de invazie și metastazare.
De la apariția unei celule canceroase până la formarea unei tumori de 1 cm trec de obicei câțiva ani. Alteori, cancerul este apare printr-un proces transformare (metaplazie/hiperplazie – displazie – neoplazie) a unor leziuni precanceroase.
Cei 3 factori de risc pentru cancer (radiații, infecții, substanțe chimice) sunt responsabili pentru circa 90-95% din cazurile de cancer, restul de 5-10% fiind genetice (Anand et al) – ceea ce face din cancer o boală a stilului de viață mai degrabă decât o boală ereditară. Cei mai des incriminați factori de mediu în apariția cancerului sunt: fumatul (responsabil pentru 90% din cancerele pulmonare, dar și pentru cancer laringian, de cap și gât, stomac, vezică urinară, esofag, rinichi și pancreas) consumul de alcool, radiațiile (ionizante, sau neionizante – ultraviolete de la soare sau cabine de bronzat, unde radio de la mobile), obezitatea, dieta (cancere digestive), sedentarismul, substanțe chimice (leucemie după expunere la benzen), medicamente (citostatice), hormoni (cancere genitale).
Cancerele genetice sunt acele cancere care apar ca urmare a transmiterii ereditare a unor mutații. Doar 0.3% dintre persoane sunt purtătoare ale unei mutații genetice cu risc crescut de cancer (Roukos et al):
- cancer ereditar de sân și ovar – mutații ale BRCA1 și BRCA2
- sindrom Li-Fraumeni – cancere multiple la vârste tinere, prin mutația genei oncosupresoare p53, care este prezentă în toate celulele organismului și acționează prin blocarea transformării canceroase a acestora, mai precis împiedică o celulă cu ADN defect să intre în faza de replicare (fiind supranumită “paznicul genomului”)
- sindrom Turcot – tumori cerebrale și polipoză colonică
- polipoza adenomatoasă familială (FAP) – cancer de colon
- sindrom Lynch (cancer colorectal nonpolipozic, HNPCC) – cancer digestiv și ovarian
- retinoblastom – prin mutații ale genei Rb
- sindrom Down – leucemie, cancer testicular
Deși la animale există forme transmibile de cancer, la om transmiterea este posibilă doar la trasplantați și pe cale materno-fetală.