Cancerul si bolile cardiovasculare reprezinta principalele cauze de deces în tarile dezvoltate. Pe lânga numarul de victime pe care le fac, “competitia” între cei doi killeri se da si pentru lansarea de noi terapii, perceptia publica sau finantarea pentru cercetare.

Medicamente

Bolile cardiovasculare și cancerul reprezintă prima, respectiv a doua cauză de deces în țările dezvoltate. În ultimul deceniu s-a constatat o scădere a mortalității prin ambele categorii de boli, însă mai mare pentru bolile cardiovasculare decât pentru cancer – deși numărul de medicamente anticanceroase nou apărute sau aflate în studiu este mult mai mare decât cel al medicamentelor pentru boli cardiovasculare. Înainte de anul 2000, raportul era însă invers: numărul de medicamente cardiovasculare îl depășea pe cel al medicamentelor oncologice. În spatele acestei răsturnări de situație se află motive financiare: deși piața medicației cardiovasculare este mai mare decât cea a medicației oncologice, profitul și rata aprobării medicamentelor studiate este mult mai mare pentru anticanceroase. În plus, medicamentele anticanceroase deschid noi nișe, fără competiție, spre deosebire de cele cardiovasculare care de multe ori sunt reprezentați noi ai unor clase terapeutice consacrate. O altă diferență care favorizează studierea medicamentelor anticanceroase este populația țintă și criteriile solicitate de către FDA pentru aprobare: în timp ce medicamentele cardiovasculare sunt destinate unor populații mari și necesită studii ample, cele anticanceroase au indicații mult mai înguste și necesită studii mult mai mici. Nu în ultimul rând, de la medicația pentru boli cardiovasculare se așteaptă beneficii semnificative privind mortalitatea cu efecte adverse minime, pe când de la medicația pentru cancer se acceptă și beneficii mai modeste și există o toleranță mai mare referitor la efectele adverse (având în vedere că pacientul are o supraviețuire redusă fără tratament) – spre exemplu, se acceptă administrarea doxorubicinei, o antraciclină cu toxicitate cardiacă, pentru tratarea unui cancer, dar nu se va accepta niciodată administrarea unui medicament pentru o patologie cardiovasculară care să aibă risc de malignitate. În general pentru noile medicații cardiovasculare există o toleranță mică față de efectele adverse, deoarece acestea vor apărea destul de frecvent în practică având în vedere că administrarea se face unui număr foarte mare de pacienți.         

Bani

În ceea ce privește banii, cercetarea în oncologie este de 2 ori mai bine finanțată decât cea din cardiologie. NIH (National Institutes of Health), cea mai importantă sursă de finanțare a cercetării medicale la nivel mondial, acordă semnificativ mai multe fonduri NCI (Natioal Cancer Instituite) decât NHLBI (National Heart, Lung, and Blood Institute). Numărul proiectelor depuse pentru obținerea de granturi este de asemenea mai mare pentru oncologie decât pentru cardiologie, probabil și datorită unui interes mai mare pentru prima specialitate (existând impresia că domeniul patologiei cardiovasculare este deja “suprapopulat”). Acest interes crescut pentru oncologie derivă și din faptul că tratamentele anticanceroase se administrează o perioadă limitată de timp și au viză curativă, pe când cele cardiovasculare nu.

Dincolo de finanțarea guvernamentală, cercetarea în cardiologie și oncologie mai este susținută și de organizațiile de profil - și aici, oncologia câștigă: American Cancer Society reușește să adune mai multe fonduri decât American Heart Association.

De la finanțare trecem acum la cheltuieli – referitor la povara pentru sistemele sanitare, diagnosticul de boală cardiovasculară este de 3 ori mai “scump”decât cel de cancer în SUA.

Glorie

Cel de-al treilea plan de dispută între cancer și bolile cadiovasculare se dă la nivelul gloriei: American Cancer Society se laudă cu 44 laureați ai Premiului Nobel, față de doar 8 membri ai American Heart Association.

Vizibilitatea și popularitatea campaniilor publice de awarness derulate de ACS este mai mare decât cea a AHA, reflectând un impact mult mai mare al cancerului asupra populației generale. Teama de cancer este probabil explicația pentru succesul mai mare al campaniilor despre bolile canceroase, în ciuda faptului că bolile cardiovasculare provoacă anual mai multe decese decât acestea. În studiul What America Thinks derulat în 2011, 41% dintre respondenți au numit cancerul drept boala de care le este cel mai mult frică, față de doar 8% afecțiuni cardiovasculare și alți 8% stroke. O altă explicație ar fi faptul că majoritatea consideră bolile cardiovasculare ca un inamic al bătrâneții, pe când cancerul omoară la orice vârstă (ceea ce este adevărat, pentru că la populația sub 65 ani, cancerul este cauza principală de deces). Frica de cancer derivă și din faptul că factorii de risc sunt mult mai puțin cunoscuți decât cei cardiovasculari, precum și faptul că bolile canceroase și tratamentul lor afectează mult mai mult calitatea vieții decât cele cardiovasculare. Cancerul câștigă și în ceea ce privește acoperirea în cadrul știrilor medicale, informațiile din acest domeniu fiind mai frecvente decât cele din cardiologie.

^{Referințe: TheHeart: Drugs, money, and glory: Is cancer beating cardiovascular disease? – part 1, part 2, part} 3