Fie că este vorba de pudoare, invazia intimității, teama de a descoperi vreo boala sau anxietatea unei discuții cu medicul, consultul la ginecologie este adesea un moment nu foarte plăcut pentru femei.

El este însă foarte important pentru depistarea și tratarea în stadii precoce a unor afecțiuni genitale și pentru menținerea sănătății sexuale. Consultația la ginecolog presupune mai multe etape: inițial, medicul va purta o discuție despre antecedentele fiziologice ale femeii (menarha, caracterele ciclului menstrual, ultima menstruație, numărul de sarcini și nașteri, viața sexuală), apoi va efectua o examinare clinică a aparatului genital prin tușeu vaginal, examen cu valve/speculum.

În ce constă consultul ginecologic?

Anamneza reprezintă discuția pe care medicul o poartă cu femeia și constă într-o serie de întrebări despre viața sexuală și reproductivă (antecedente personale fiziologice) și despre starea de sănătate generală (antecendete personale patologice):

• când a avut prima menstruație (menarha)
• cum este ciclul menstrual – regulat (la câte zile) sau neregulat (cât a fost ciclul cu durata cea mai scurtă și cea mai lungă)
• cum sunt menstrele – normale sau abundente (numărul de absorbante pe care le schimbă pe zi), câte zile durează
• când și-a început viața sexuală
• dacă are parteneri multipli sau un partener stabil
• dacă folosește metode contraceptive (metode naturale – metoda calendarului, temperaturii bazale, mucusului cervical, simptotermică, metode de barieră – prezervativ feminin/masculin, diafragmă, sau metode hormonale – contraceptive orale, contraceptiv injectabil)
• dacă a fost vreodată însărcinată, câte sarcini a avut, dacă au existat complicații pe durata sarcinilor, dacă și cum a născut, dacă și cât timp a alăptat, dacă și câte avorturi a făcut
• dacă a avut boli cu transmitere sexuală
• dacă prezintă simptome de tipul durere pelvină, sângerare vaginală anormală, dispaurenie (durere în timpul actului sexual), leucoree, usturime/prurit vulvar, mâncărimi, dereglări ale ciclului menstrual, întârzierea nejustificată a menstruației, dificultate în a rămâne însărcinată
• ce alte probleme de sănătate a mai avut femeia (antecedente personale patologice) sau rudele acesteia (antecedente heredo-colaterale)
• dacă are alergii alimentare sau medicamentoase

După anamneză, femeia se va dezbrăca de fustă/pantaloni și de chiloți pentru a expune zona genitală și se va așeza pe masa ginecologică (o masă specială prevăzută cu 2 suporturi pentru picioare, astfel încât femeia va sta pe spate, cu fesele la marginea mesei, genunchii îndoiți, picioarele ridicate și depărtate); pentru comoditate, se recomandă ca femeia să se îmbrace în fustă sau rochie astfel încât să nu fie complet dezgolită de la mijloc în jos. Examinarea va începe prin inspecția vulvei și a organelor genitale externe (clitoris, labii mari, labii mici) pentru depistarea unor iritații, ulcerații, negi, scurgeri anormale sau răni.

Ulterior, medicul ginecolog va efectua examenul cu valve, care constă în depărtarea pereților vaginali cu ajutorul unor dispozitive metalice/plastice de forma literei L și examinarea vaginului și a colului uterin; valvele se inseră pe pereții laterali ai vaginului, apoi se rotesc la 90 grade pentru a lărgi fanta vulvară dintre clitoris și comisura posterioară. Uneori în cadrul examenului cu valve se efectuează și recoltare pentru citologie exfoliativă Babeș-Papanicolau cu ajutorul unei periuțe sau recoltare de secreții vaginale/cervicale cu un tampon steril. În locul valvelor se poate folosi un depărtător (dilatator) numit speculum.

Examenul cu valve este urmat de tușeul (tactul) vaginal – examinarea bimanuală: medicul introduce 2 degete în vagin și inițial palpează pereții vaginali și a colul uterin, apoi cu cealaltă mână pe abdomen, palpează organele genitale interne – uter și anexe (trompe, ovare). În unele situații (durere pelvină, formațiuni pelvine palpabile, simptome rectale, screening pentru cancer colorectal), medicul ginecolog va efectua un tușeu recto-vaginal (introducerea simultană a câte un deget în vagin și rect).

La finalul examinării, medicul va inspecta și palpa sânii femeii și zona axilară și o va sfătui privitor la autoexaminarea lunară.

Examenul ginecologic ar trebui acompaniat și de un examen fizic general pe aparate și sisteme, dat fiind că unele boli pot avea răsunet pe funcția genitală (în special bolile endocrine). În urma consultului, medicul poate recomanda efectuarea unor analize și investigații suplimentare (colposcopie, test de sarcină, analize pentru bolile cu transmitere sexuală, ecografie pelvină cu sondă abdominală sau intravaginală, mamografie). Examinarea se realizează în condiții de asepsie și antisepsie: medicul trebuie să poarte mănuși și să folosească instrumente sterile, iar masa ginecologică trebuie acoperită cu un cearceaf de hârtie de unică folosință. Se recomandă ca femeile să fie urmărite în timp de același ginecolog, prin urmare încercați să găsiți un medic care să vă confere încredere și să-l păstrați.

Când trebuie efectuat consultul ginecologic?

Controlul regulat la ginecolog se recomandă începând cu vârsta de 16-18 ani (mai devreme dacă există tulburări de dezvoltare sexuală), după începerea vieții sexuale sau cât mai devreme după apariția menarhăi. Pentru screeningul afecțiunilor genitale, controlul la ginecolog trebuie efecuat o dată pe an. Pe lângă vizita de rutină anuală, femeile trebuie să apeleze la ginecolog atunci când prezintă semne sau simptome genitale (tulburări de menstruație, sângerări sau secreții vaginale anormale, durere pelvină) sau când vor să folosească o metodă contraceptivă hormonală.

Momentul optim pentru programarea examenului ginecologic este în prima parte a ciclului menstrual, după sângerarea menstruală: sânii nu sunt angorjați (tensionați) iar ovarele nu sunt sensibile la palpare. Înainte de consult femeia va fi invitată să urineze, pentru a fi cât mai relaxată pe durata examinării.

Cu 24-48 ore înaintea consultului ginecologic se recomandă să nu se efectueze spălături (dușuri) vaginale, să nu se folosească tampoane sau ovule și să se evite contactul sexual. Dacă femeia urmează un tratament care presupune administrare intravaginală se va întreba medicul cu privire la necesitatea întreruperii acestuia înaintea consultației.

În cadrul consultului ginecologic femeia va fi încurajată să întrebe medicul cu privire la orice nelămurire. Ea va solicita medicului și un număr de telefon disponibil pentru situații de urgență.

Prima vizită la ginecolog

Primul consult la ginecolog este adesea cel mai neplăcut în primul rând deoarece femeia nu știe la ce să se aștepte, și în al doilea rând pentru că este oarecum reținută în a împărtăși cele mai intime aspecte ale vieții ei cu cineva.

Sunt minoră, pot merge singură la ginecolog?

Fetele care nu au împlinit încă vârsta majoratului se recomandă să fie însoțite de mamă la consultul ginecologic, atât pentru sprijinul psihologic și emoțional cât și pentru a furniza medicului o serie de răspunsuri dacă este necesar. Orice domnișoară are dreptul la intimitate și poate solicita să discute singură cu ginecologul. La virgine nu se va efectua tușeu vaginal și examen cu valve.

Examenul ginecologic doare?

La o femeie sănătoasă, consultul ginecologic nu este dureros, ci doar ușor neplăcut; doar examenul cu valve și tușeul vaginal pot crea un ușor disconfort (pentru fete și femeile tinere gracile se vor folosi valve de dimensiuni mici și doar un deget pentru tactul vaginal).

Cât durează consultul ginecologic?

În mod normal, un consult ginecologic durează 10-15 minute.