Pe cât sunt de dragalase, pe atât pot fi de periculoase animalele de companie (de casa).

Fiind purtătoare de germeni, animalele pot constitui cauza apariției unor boli infecțioase precum chistul hidatic, toxoplasmoza, boala ghearelor de pisică sau psitacoza. Bolile transmise de la animal la om se numesc zoonoze. Deși nu toți agenții infecțioși ai animalelor de casă se transmit la om, există o serie de bacterii, virusuri, paraziți și fungi care sunt patogeni pentru organismul uman. Transmiterea germenilor de la animal la om se face prin zgâriere, mușcătură, contact cu fecale, salivă, fire de păr sau resturi de piele descumată. O altă cale prin care animalele pot constitui un pericol pentru sănătatea stăpânului este reprezentată de infestarea cu păduchi, purici, sau căpușe, care pot fi vectori de transmitere ai unor agenți patogeni. Bolile infecțioase transmise de animale pot avea consecințe severe la anumite categorii cu o vulnerabilitate crescută – nou-născuți, sugari, copii mici, femei însărcinate, vârstnici. Formele de boală sunt mai grave în cazul copiilor deoarece sistemul imunitar este incomplet maturat și apărarea antiinfecțioasă este deficitară.

Boli transmise de animalele de casă

Iată care sunt infecțiile pe care le pot transmite animalele de companie:

Infecția digestivă cu Campylobacter – câinii și pisicile purtătoare de Campylobacter jejuni pot transmite infecția la om, care se manifestă prin dispepsie, dureri abdominale, diaree și febră. Animalele pot fi purtători asimptomatici ai bacteriei și o transmit omului prin apă sau lapte contaminat. Infecția digestivă cu Campylobacter se poate răspândi la copiii din colectivități (creșă, grădiniță), putând genera epidemii de gastroenterită. Tratamentul constă în administrarea de antibiotice.

Boala zgârieturii de pisică (boala ghearelor de pisică) – este o boală infecțioasă cauzată de Bartonella henselae, inoculată printr-o zgârietură sau mușcătură de pisică. Și alte animale (câine, șobolan) pot fi purtătoare ale bacteriei. La om, boala se manifestă prin apariția unei papule ce se transformă în veziculă și apoi pustulă, adenopatie dureroasă locoregională, febră și cefalee. Tratamentul presupune administrarea de antibiotice.

Rabia (turbarea) – este o afecțiune neurologică gravă cauzată de virusul rabic, inoculat la om printr-o mușcătură sau prin contactul unei plăgi cutanate cu saliva unui animal infectat. Animalele care pot fi afectate de turbare sunt câinii, pisicile, ratonii, sconcșii, vulpile, lupii și liliecii. Pentru uniqueasthmatreatmentsecrets.com rabiei la câini și pisici se face vaccinare anti-rabică. Pacienții care au fost mușcați de un animal suspectat de rabie trebuie să primească vaccin și ser anti-rabic.

Toxoplasmoza – este o boală parazitară cauzată de contacul cu Toxoplasma gondii, care este eliminat în fecalele pisicilor. Infecția cu Toxoplasma poate fi asimptomatică sau se poate manifesta clinic prin adenopatii, mialgii, febră, urticarie, fatigabilitate. Testarea infecției cu Toxoplasma face parte din screeningul TORCH la femeile gravide, deoarece parazitul poate afecta dezvoltarea fătului și poate duce chiar la pierderea sarcinii. Forme grave de boală apar și la pacienții imunodeprimați (infectați HIV sau aflați sub tratament imunosupresor sau citostatic).

Toxocaroza – este o boală parazitară cauzată de infestarea cu Toxocara canis/cati, care are ca gazdă intestinul câinilor și pisicilor. Omul se infestează prin contact cu excrementele animalelor care contaminează solul sau apa. Odată ajunse în tubul digestiv al omului, ouăle viermilor eclozează și dau naștere unor larve pot disemina în întregul organism (larva migrans visceralis – migrarea viscerală a larvelor). Boala se poate manifesta prin febră, simptome respiratorii, hepatomegalie, adenopatie sau afectare oculară (larva migrans ocularis).

Tinea corporis (herpesul circinat) – este o micoză cutanată cauzată de o ciupercă din genul Trichophyton, contactată de om de la un animal bolnav (câine, pisică, bovine). Boala se manifestă prin apariția unor plăci roșietice rotund-ovalare, uscate, solzoase. Tratamentul constă în administrarea de antifungice topic sau, în formele cronicizate, sistemic.

Salmoneloza – este o infecție bacteriană cauzată de specii din genul Salmonella, contactate în special de la reptile (șerpi, șopârle, broaște țestoase) – care elimină bacteria prin fecale, și suprafețe contaminate (terariu). Salmoneloza produce cel mai adesea infecții digestive (dureri abdominale, diaree, inapetență, greață, vărsături, febră, deshidratare), dar la copiii mici poate evolua cu pneumonie, meningită sau chiar septicemie.

Tifos exantematic – este o boală infecțioasă cauzată de Ricketsia prowazeki, care este inoculată la om de către păduchi. Boala se manifestă prin exantem cutanat similar bolilor eruptive ale copilăriei, febră, frisoae, cefalee, mialgii și stare septică gravă. Tifosul exantematic este extrem de contagios și poate genera epidemii (de aceea se mai numește și tifos epidemic). O altă formă necontagioasă de ricketsioză este febra pătată a munților stâncoși (rocky mountain spotted fever), care este dată de Ricketsia ricketsii, inoculată la om de căpușe.

Criptococoza – este o boală parazitară cauzată de Cryptococcus neoformans, care se transmite la om prin inhalarea de particule din excrementele de păsări (papagali, porumbei). Criptococoza este o infecție oportunistă care apare la persoanele imunodeprimate (HIV, sistem imunitar slăbit), la cei cu sarcoidoză sau limfoame. Există 3 forme de boală: cutanată, pulmonară și meningeală.

Psitacoza (febra papagalilor) – este o infecție bacteriană cauzată de Chlamydia psitacci, care se transmite la om prin contact cu excrementele păsărilor (papagali, peruși) sau cu suprafețele contaminate (colivie). Chlamydia psitacci determină la om o pneumonie atipică, care beneficiază de tratament antibiotic.

Coriomeningita limfocitară – este o boală virală cauzată de virusul LCM (lymphocytic choriomeningitis virus). Omul contactează virusul prin contact cu urina, excrementele sau saliva rozătoarelor (hamasteri, șoareci, gerbili, porcușori de guinea). Infecția se manifestă prin simptome gripale, meningită și encefalită.

Echinococoza (hidatidoza) – este o boală parazitară cauzată de Echinococcus granulosus. Parazitul are ca gazdă intermediară animalul (câine, pisică) și ca gazdă definitivă omul. Infestarea se face prin contact cu ouăle de Echinococcus de pe firele de păr sau suprafețe contaminate. Parazitul determină apariția chistului hidatic.

Alte infecții transmise de animale: Mycobacterium marinum (pești, acvarii), Borrelia burgdorferi – boala Lyme (animale care găzduiesc căpușe), Giardia (câini, pisici, hamsteri, iepuri, castori), leptospiroza (rozătoare, câini, pisici), bruceloza (câine), listerioza,

Prevenirea bolilor transmise de animalele de casă

Faptul că animalele de casă pot constitui sursa unor boli infecțioase nu trebuie să constituie un motiv pentru renunțarea la ele, decât dacă există persoane foarte vulnerabile care s-ar expune unor riscuri prea mari (imunodeprimați, transplantați, persoane  cu boli cronice sau aflate sub tratament imunosupresor sau chimioterapic). Din contră, animalele de casă pot îmbogăți viața de familie, dacă sunt atent îngrijite și se iau o serie de măsuri de precauție:

• efecturea tuturor vaccinărilor conform recomandărilor medicului veterinar
• nu permiteți animalelor să bea apă de pe stradă, din bălți sau din toaletă
• spălați-vă întotdeauna pe mâini după ce ați pus mâna pe un animal sau ați manipulat suprafețe cu care a intrat în contact animalul (cușcă, cutie)
• folosiți mănuși atunci când curățați gunoiul și dejectele animalului (în cazul păsărilor folosiți și o mască de protecție facială)
• oferiți animalului hrana într-un recipient special și nu pe jos
• nu pupați animalele
• mențineți curățenie în spațiul în care trăiește animalul
• nu permiteți accesul animalelor în baie și bucătărie
• supravegheați copiii atunci când se află în compania animalelor
• descurajați copiii în a acorda atenție animalelor comunitare, vagaboande
• controlați animalul de casă de purici și căpușe

Când sunt interzise animalele de casă?

Animalele de casă trebuie evitate în cazul persoanelor care iau tratament imunsupresor, chimioterapie sau corticosteroizi (prednison), și în cazul celor cu alergii (eczemă, dermatită atopică, conjunctivită alergică, astm bronșic).