Ginecomastia reprezint? dezvoltarea excesiv? (hipertrofie) a glandei mamare la b?rba?i, sickness ca urmare a unor dezechilibre hormonale (nivel crescut de estrogeni sau deficit de testosteron).
Ginecomastia trebuie diferențiată de lipomastie, care reprezintă încărcarea sânilor cu țesut adipos, fără mărirea propriu-zisă a țesutului glandular mamar. De obicei ginecomastia este asimetrică și sânii sunt sensibili la atingere. Creșterea în dimensiuni a sânilor poate apare la copii, la adolescenți sau la bărbații adulți.
Cauze
Ginecomastia nou-născutului se datorează estrogenilor materni și placentari, și dispare în prima lună de viață.
Persistența ginecomastiei în primii ani de viață și ulterior poate sugera anorhie congenitală, hipoplazia testiculelor (care se asociază cu nivel scăzut de testosteron), sindrom Klinefelter sau rezistență la androgeni (testicul feminizat, sindrom Reifenstein).
La adolescenți, ginecomastia poate apărea tranzitor ca urmare a modificărilor hormonale de la pubertate (dispare în 12-18 luni). Creșterea în dimensiuni a glandei mamare este de obicei asimetrică și poate apărea la circa 1/3 dintre băieții de 12-14 ani.
La adulți, ginecomastia poate apărea ca urmare a unei disfuncții hepatice cu scăderea metabolizării estrogenilor și apariția hiperestrogenismului, a unei tulburări hormonale cu deficit de testosteron sau ca efect advers al unor medicamente. Cele mai frecvente cauze de ginecomastie la bărbatul adult sunt:
- ciroza hepatică
- hipertiroidism (tiroidă hiperactivă)
- producție scăzută sau acțiune deficitară a testosteronului: orhită virală, traumatisme testiculare, boli granulomatoase, iradiere în zona genitală
- producție crescută de estrogeni: tumori testiculare, suprarenaliene sau hipofizare, cancer pulmonar (cu producție de hCG)
- tulburări hormonale (tumori hipofizare, testiculare sau suprarenaliene)
- fenomen paraneoplazic în cadrul anumitor forme de cancer (pulmonar, hepatic)
- medicamente: corticosteroizi, antiulceroase din clasa blocanților de receptori H2 (ranitidină, cimetidină, famotidină), antiepileptice (fenitoină), antiandrogenice (flutamid, ciproteron), diuretice (spironolactonă), anxiolitice și sedative (diazepam), antidepresive triciclice, anticanceroase (agenți alkilanți), tonicardiace (digoxin), preparate estrogenice, gonadotrofine, clomifen, antiandrogenice (ketoconazol, metronidazol, cimetidină), busulfan, izoniazidă, penicilamina, omeprazol, calciu-blocante, IECA.
- droguri (amfetamine, heroină, marijuana)
- alcool
- consum de carne sau lapte care conține estrogen în exces
- după vârsta de 50 ani, ginecomastia poate apărea ca urmare a scăderii nivelului de testosteron și a conversiei androgenilor și estrogeni la nivelul țesutului adipos
Semne și simptome
- creșterea în dimensiuni a sânilor (unilaterală sau bilaterală)
- consistență elastică sau fermă a sânilor
Diagnostic
Diagnosticul este unul clinic, prin inspecția și palparea sânilor, și se confirmă prin mamografie sau ecografie mamară. Examinarea trebuie să includă anamneza atentă asupra medicamentelor administrate, examen fizic complet pentru depistarea unor stigmate de boală de fond (ciroză hepatică, cancer, tulburări endocrine), măsurători ale testiculelor și teste hormonale. Testele hormonale trebuie să includă dozarea LH, FSH, testosteronului și estrogenilor: dacă LH este crescut și testosteronul crescut este vorba despre o insuficiență testiculară, dacă atât LH cât și testosteronul sunt scăzute poate fi o tumoră secretantă de estrogeni (tumoră testiculară cu celule Sertoli), iar dacă LH și testosteronul sunt ambele crescute este vorba despre rezistență la androgeni sau o tumoră hipofizară. Uneori pot fi necesare și teste genetice. Cauza ginecomastiei este identificată în doar 50% din cazuri.
Consecințe
Deoarece supradezvoltarea sânilor la bărbat este un privit ca un semn de demasculinizare, pacienții dezvoltă sentimente de lipsă de încredere în sine, jenă și apelează la haine largi pentru a ascunde forma bustului. În plus, aspectul fizic neplăcut generat de prezența ginecomastiei poate interfera și cu funcția sexuală.
Tratament
În cazul copiilor și adolescenților nu este necesar tratament deoarece ginecomastia dispare de la sine. La adulți, scăderea dimensiunilor sânilor se face prin tratamentul bolii de bază sau, dacă acesta nu este posibi, prin intervenție chiurgicală de reducție mamară (care presupune îndepărtarea excesului de țesut grăsos și de țesut glandular). În cazul în care este vorba predominant despre o lipomastie, se poate face liposucție. După intervenția chirurgicală, ginecomastia poate reapărea la interval de câțiva ani. La bărbații la care există o tulburare endocrină (deficit de testosteron, exces de estrogeni) se administrează tratament hormonal cu antiestrogeni sau substituție de testosteron.