Cardiologia este specialitatea medical? care a beneficiat de mari progrese ?i de cele mai multe studii clinice, view store poate ?i pentru faptul c? bolile cardiovasculare reprezint? principala cauz? de deces la nivel mondial.

Iată un top 10 al celor mai importante descoperiri în cardiologie:

1. Despre funcționarea inimii

În 1628, doctorul englez William Harvey publică lucrarea De Motu Cordis (cunoscută ca "On the Motion of the Heart and Blood") în care descrie complet circulația sângelui și funcția de pompă a inimii.

2. Măsurarea tensiunii arteriale. Primul stetoscop

Prima determinare a tensiunii arteriale a fost realizată de fiziologul și chimistul englez Stephan Hales în 1727, măsurând creșterea înălțimii unei coloane de sânge într-un tub de sticlă conectat la o arteră.

Descoperirea stetoscopului este legată de medicul francez Rene Laennec, care în 1816 a creat un cilindru dintr-o foaie de hârtie și a constatat că zgomotele inimii se percep mai bine decât auscultația imediată (aplicând urechea direct pe peretele toracic). Ulterior a creat un cilindru din lemn pe care l-a denumit stetoscop (stethos = piept, skopos = examinare), iar metoda a denumit-o auscultație mediată (indirectă). Împreună cu descrierea principalelor zgomote cardiace și pulmonare, Laennec a publicat descoperirea în tratatul De l'Auscultation Médiate în 1819.

3. Electrocardiografia

Rudolf von Koelliker și Heinrich Müller au fost primii care au descoperit, în 1856, că inima produce electricitate. Pionierul electrocardiografiei a fost Augustus Waller în 1911, însă fiziologul britanic de origine franceză a considerat că metoda nu are aplicabilitate mare pentru practica de spital, ci poate fi utilă doar ocazional pentru înregistrarea unei anomalii a funcției cardiace. 13 ani mai târziu, Willem Einthoven a primit premiul Nobel pentru transpunerea fenomenelor electrofiziologice într-un dispozitiv de înregistrare, denumit electrocardiograf. Considerat părintele electrocardiografiei, el a descris structura EKG precum și o serie de caracteristici EKG ale bolilor cardiace.

4. Resuscitarea cardiopulmonară. Unitățile de terapie coronariană

Resuscitarea a fost inventată de chirurgul austriac Peter Safar, care a combinat 3 metode (respirația gură la gură, înclinarea capului și masajul toracic) pentru a forma resuscitarea cardio-pulmonară-cerebrală (CPCR). Descoperirea resuscitării cardiopulmonare și a monitorizării telemetrice continue cu sisteme de alarmă a creat premisele ca prin 1960 să fie organizate saloane speciale de terapie intensivă pentru pacienții cu infarct miocardic acut, numite unități de terapie coronariană. Aceste unități permiteau gruparea tuturor pacienților cu infarct într-o secție cu echipament, medicație și personal special pregătit.

5. Cateterismul cardiac. Coronarografia. Angioplastia coronariană

În 1844, fiziologul francez Claude Bernard a folosit catetere pentru a înregistra presiunile intracardiace la animale, procedură pe care a numit-o cateterism cardiac. Cel care a efectuat primul cateterism cardiac la om a fost chirurgul rezident Werner Forssmann. În 1929, trecând peste șeful său și legând o asistentă care încerca să-l împiedice de o masă de operație, Forssmann și-a cateterizat singur vena antecubitală și s-a dus până la radiologie să-și facă un film, pentru a confirma poziția cateterului în atriul drept. El a fost concediat dar a primit premiul Nobel în 1956, iar în discursul său i-a acordat meritul inventării cateterismului lui Stephen Hales (care exsangvinase o oaie, după care îi introdusese o țeavă prin vasele gâtului în inimă, umplând cavitățile cardiace cu ceară). În 1941, André Cournand și Dickinson Richards a folosit pentru prima oară cateterismul în scop diagnostic, pentru măsurarea debitului cardiac și a presiunilorîn cordul drept. Pe baza tehnicii de cateterism cardiac, Mason Sones a efectuat prima coronarografie în 1958. Descoperirea a fost una accidentală, întrucât Sones a vrut de fapt să injecteze substanță de contrast în aorta unui pacient cu cardită reumatismală. În 1964, Charles Dotter și Melvin Judkins au descris o nouă tehnică pentru tratarea stenozelor iliofemurale cu ajutorul unor dilatatoare rigide. Procedura a fost ignorată în SUA datorită dificultăților tehnice și complicațiilor, însă nu și în Europa. În 1977, Andreas Gruntzig a efectuat prima angioplastie coronariană cu balon, numind procedura PTCA (percutaneous transluminal coronary angioplasty).

6. Ecocardiografia

Pionierii ecocardiografiei au fost suedezii Inge Edler și Hellmuth Hertz, care au raportat în 1954 primele înregistrări continue ale mișcării pereților cardiaci. Cei 2 au primit Premiul Lasker în 1977, care este echivalentul american al Premiului Nobel. Ecocardiografia Doppler a apărut în 1960.

7. Chirurgia cardiacă deschisă

În 1953, John Lewis a efectuat prima operație pe cord deschis la o fetiță de 5 ani, cu tehnica hipotermiei dezvoltată de Bigelow în 1949. Aparatul de circulație extracorporeală a fost folosit pentru prima oară de John Gibbon în 1953. Chirurgul rus Vasilii Kolessov a efectuat prima operație de bypass coronarian în 1964. În 1967, chirurgul sud-african Christiaan Barnard a efectuat cu succes primul transplant cardiac de la om la om.

8. Terapia trombolitică

Descoperirea fibrinolizinei produsă de streptococul beta-hemolitic de grup A a fost făcută de William Tillet și R.L. Garner în 1933. După 20 ani de studii pe animale, prima administrare a streptokinazei la pacienți cu infarct a fost făcută în 1958.

9. Defibrilatoarele cardiace implantabile

Defibrilarea a fost descoperită în 1899 de Jean-Louis Prevost și Frederic Batelli. După 70 ani de cercetare și încercări, Michel Mirowski, Morton Mower și and William Staewen au fost cei care au creat primul defibrilator cardiac implantabil în 1969.

10. Cardiologia preventivă

Ca urmare a creșterii continue a numărului de decese prin boli cardiace în prima jumătate a secolului 20, lumea medicală a căutat să identifice care sunt factorii responsabili de boala coronariană. A apărut astfel studiul Framingham (publicat în Annals of Internal Medicine în 1961), care a descris factorii care favorizează boala cardiacă ischemică. Astfel au apărut conceptele de factor de risc și prevenție cardiovasculară.

Citește mai mult despre descoperirile istorice din medicină aici.

Referințe:

• Cardiology's 10 Greatest Discoveries of the 20th Century
• Ten greatest discoveries of the 20th century in cardiovascular medicine
• A Tale of Coronary Artery Disease and Myocardial Infarction, NEJM