Atât hipo- cât ?i hiperfunc?ia tiroidian? sunt asociate cu un risc crescut de evenimente cardiovasculare, here iar tratamentul acestor afec?iuni ar putea reduce acest risc.
Hipotiroidismul (chiar și subclinic, adică doar cu TSH mărit și valori normale a hormonilor tiroidieni) predispune la apariția bolilor cardiovasculare prin asocierea cu factori de risc cardiovascular tradiționali – exces ponderal, colesterol crescut, sindrom metabolic. În plus, hipofuncția tiroidei duce la disfuncție diastolică și creșterea stifness-ului arterial. Printre semnele și simptomele cardiace ale hipotiroidiei se numără dispneea, bradicardia, hipertensiunea diastolică, agravarea insuficienței cardiace și a edemelor și accelerarea aterosclerozei. Într-un studiu publicat în Archives of Internal Medicine, tratamentul cu levotiroxină în hipotiroidism subclinic a scăzut riscul de evenimente cardiace ischemice la pacienții tineri. Lipsa unui efect similar la vârstnici ar putea fi legată de faptul că un nivel ușor crescut al TSH este normal la populația geriatrică. Circa 5% din populație prezintă hipotirodism subclinic.
În ceea ce privește hipertiroidismul, mecanismul asocierii cu patologia cardiovasculară este legat de creșterea ritmului cardiac, a tensiunii arteriale și a riscului de apariție a aritmiilor. Potrivit unei meta-analize apărute în Archives of Internal Medicine, și hipertiroidismul subclinic este asociat cu un risc cardiovascular crescut, existând chiar o corelație între nivelul TSH și riscul de deces de cauză coronariană. Tratamentul este indicat în special la vârstnicii simptomatici, cu factori de risc cardiovascular suplimentari sau osteoporoză.