Tromboza călătorului

Tromboza călătorului se referă la apariția trombozei venoase profunde la persoanele care fac călătorii de lungă durată, în special cu avionul (deși riscul de TVP este prezent și în cazul călătoriilor lungi cu trenul sau mașina).

Denumită inițială ca sindromul de clasă economic (în 1977), tromboza călătorului apare mai ales în cazul zborurilor de peste 4 ore și la persoanele cu factori de risc pentru evenimente tromboembolice (se estimează că 1 din 5 persoane prezintă o tendință procoagulantă). Tromboza venoasă profundă poate evolua cu embolie pulmonară, o complicație cu potențial fatal.

Cauze

Mecanismul apariției trombozei venoase la călători este legat de combinația mai multor factori predispozanți:

  • lipsa de mișcare
  • deshidratare
  • condiții preexistente favorizante – antecedente de tromboze venoase, consum de contraceptive orale, sindrom antifosfolipidic, trombofilie, cancer sau tratament anticanceros, operații majore în ultimele 6 săptămâni sau minore în ultimele 3 zile, varice, status procoagulant, hiperhomocisteinemie, boli cardiovasculare, traumatisme recente (ultimele 6 săptămâni), terapie hormonală. Din categoriile populaționale predispuse fac parte: gravidele, cei cu vârsta peste 40 ani, atleții de anduranță, fumătorii, supraponderalii și obezii, persoanele cu înălțime la extreme (nanism, gigantism).

Tromboza venoasă se declanșează atunci când sunt prezenți factorii din triada Virchow – stază venoasă, hipervârscozitate sangvină sau leziuni ale peretelui vascular.

Riscul de tromboză venoasă profundă în timpul călătoriei cu avionul

Conform proiectului WRIGHT, derulat de OMS, un zbor cu avionul de peste 4 ore crește riscul de tromboembolism venos (tromboză venoasă profundă sau embolie pulmonară) de 2-4 ori. Fiecare creștere cu 2 ore a duratei zborului crește riscul de tromboembolism venos cu 18%. Riscul rămâne crescut timp de câteva zile și chiar săptămâni după călătorie (după un zbor lung riscul este maxim în primele 2 săptămâni și scade la nivelul bazal la 8 săptămâni).

Riscul absolut de tromboembolism venos în timpul unui zbor de peste 4 ore este de circa 1:4500 (Kuipers et al., 2007). Alți autori au raportat un risc de 1:6000.

Călătorii care au loc în avion lângă geam au un risc dublu de tromboză venoasă profundă comparativ cu cei care au loc lângă culoar (Br J Haematology, 2009). Riscul este crescut și în cazul călătorilor care efectuează zboruri multiple într-o perioadă scurtă de timp.

Semne și simptome

Imobilizarea prelungită în poziție șezândă poate duce la apariția unui cheag de sânge în sistemul venos profund al membrelor inferioare. Uneori, tromboza venoasă profundă poate fi asimptomatică, dar poate fi și manifestă clinic, generând semne și simptome de tipul durere în gambă, umflarea picioarelor sau parestezii (amorțeală, furnicături). Uneori cheagul se poate mobiliza și este dus de torentul circulator până în circulația pulmonară, realizând o embolie pulmonară.

Prevenție

  • hidratare adecvată – consum crescut de lichide, evitarea băuturilor alcoolice și cofeinizate
  • efectuarea de mișcări ale gleznelor și gambei pentru stimularea circulației în membrele inferioare (eventual plimbarea pe culoar până la capăt și înapoi dacă nu există turbulențe)
  • evitarea șederii cu picioarele încrucișate (picior peste picior) și a hainelor strâmte
  • purtarea de șosete compresive sau ciorapi elastici (Cochrane review, 2006)
  • profilaxie cu aspirină și heparină la pacienții cu risc crescut de tromboză
  • evitați să adormiți pe durata zborului (amplitudinea respiratorie scade în somn și se adaugă hipobarismului și hipoxiei din cabina presurizată)

Referințe:

Add comment


Security code
Refresh

Ultimele comentarii