Dincolo de diferen?ele anatomice legate de teritoriul miocardic pe care îl vascularizeaz?, no rx cele 2 artere coronare prezint? ?i deosebiri func?ionale. Astfel, buy viagra tromboliza în obstruc?iile de coronar? dreapt? rareori e?ueaz? în reperfuzie, ceea ce confer? infarctelor infero-posterioare o ?ans? mai mare de reu?it? terapeutic?.
Tromboliza este tratamentul specific pentru infarctul miocardic acut, alături de metodele intervenționale de reperfuzie (angioplastie coronariană cu balon și stent). Rata de eșec a trombolizei este de 30-40%, eficiența acesteia fiind evaluată fie invaziv (prin coronarografie), fie neinvaziv (prin apariția sindromului de reperfuzie). Cel mai bun indicator al eșecului trombolizei reprezintă persistența supradenivelării de ST la 120 minute de la administrarea agentului trombolitic.
Studierea diferenței între cele 2 artere coronare în ceea ce privește succesul reperfuziei cu trombolitice a pornit de la constatarea că rata de eșec a trombolizei este mai mare în cazul infarctelor anterioare și laterale, care corespund unei ocluzii a ramurilor arterei coronare stângi – artera interventriculară anterioară și artera circumflexă, comparativ cu infarctele inferioare, unde revascularizarea prin tromboliză are aproape întotdeuna succes.
Mecanismul eficienței mai bune a trombolizei în artera coronară dreaptă este legat de presiunea de perfuzie și de durata contactului între agentul trombolitic și trombul care realizează ocluzia. În circulația coronariană dreaptă fluxul de sânge este continuu, în ambele faze ale ciclului cardiac, deoarece coronara dreaptă are și flux sistolic (spre deosebire de cea stângă, care este irigată doar în diastolă); se asigură astfel un transport continuu de agent trombolitic la locul trombozei arteriale. O altă explicație pentru reușita mai bună a trombolizei în coronara dreaptă este presiunea transmurală execitată asupra miocardului ventricular drept, care este mai mică față de cea a miocardului ventricular stâng; astfel se crează un gradient de presiune mai mare între aortă și ventriculul drept, ceea ce duce la o perfuzie mai bună a patului coronarian drept comparativ cu cel stâng.
Pe lângă cele 2 mecanisme favorabile unei trombolize mai rapide, un alt parametru important este intervalul de timp de la debutul simptomelor accidentului coronarian și momentul diagnosticului. Din acest punct de vedere, infarctele inferioare (în teritoriul arterei coronare drepte) se prezintă mai târziu la medic deoarece asociază o durere la baza toracelui sau chiar în epigastru (care este adesea confundată cu o durere de cauză respiratorie/digestivă și neglijată) și manifestări parasimpaticotone de tipul bradicardie, hipotensiune, diaree – tabloul clinic fiind atipic (mai puțin cunoscut populației generale) și mai puțin zgomotos decât cel al unui infarct anterior cu hipercatecolaminemie – agitație, anxietate, palpitații, tahicardie, transpirații abundente, extremități reci, dispee (dificultate la respirație), grețuri, vărsături, paloare.