Tratamentul sindromului de intestin iritabil

Sindromul de intestin iritabil reprezint? o afec?iune intestinal? func?ional?, salve mind întâlnit? la un procent semnificativ din popula?ie (10-15%), ce afecteaz? de 2 ori mai mult femeile decât b?rba?ii.

Cunoscut şi sub alte denumiri (colon spastic, sindromul colonului iritabil), evitate în prezent din cauzei inexactităţii lor, diagnosticul sindromul intestinului iritabil este un diagnostic de excludere, după investigarea altor posibile afecţiuni intestinale. Lipsa unei afecţiuni organice şi asocierea agravării simptomatologiei cu factorii stresori duc la stabilirea diagnosticului de sindrom iritabil. Manifestările clinice ale acestor pacienţi constau în disconfort abdominal (resimţit sub formă de crampe, balonare), modificarea tranzitului intestinal (accelerarea sau încetinirea acestuia) şi a consistenţei scaunelor (diareice/tari, chiar scibale), senzaţia de defecaţie incompletă. Cu toate că este o afecţiune benignă, sindromul de intestin iritabil poate afecta semnificativ calitatea vieţii (inabilitatea de concentrare, absenţa de la serviciu, evitarea evenimentelor sociale).

Tratamentul sindromului de intestin iritabil se adresează diminuării stresului psihic (anxietate, depresie), concomitent cu ameliorarea disconfortului şi normalizarea tranzitului intestinal. Scopul medicului gastroenterolog este de a individualiza tratamentul pentru fiecare individ, de a încuraja pacienţii să facă activităţi care să le reducă stresul şi să-şi modifice regimul alimentar.

Reducerea stressului. La pacienţii cu o tendinţă majoră la anxietate şi depresie se pot produce fenomene de somatizare, adică stresul psihic poate produce repercusiuni la nivelul altor organe, unele dintre acestea aparţinând tractului gastro-intestinal. Psihoterapia ajută la diminuarea stresului şi la descoperirea unor mecanisme de coping pentru a face faţă acestuia. În urma şedinţelor de psihoterapie, pacientul reuşeşte să-şi diminue anxietatea şi starea depresivă şi să vadă lucrurile într-un mod mai realist şi să găsească soluţii pentru rezolvarea problemelor.

Alte opţiuni de management al stressului cuprind: tehnici de relaxare (meditaţia), exerciţii fizice regulate, respectarea orelor de somn, modificarea factorilor stresori.

La persoanele cu manifestări psihiatrice poate fi necesară administrarea de antidepresive şi anxiolitice (antidepresive triciclice, benzodiazepine, inihibitori specifici ai recaptării serotoninei).

Modificări ale dietei. Înaintea efectuării oricăror modificări în dieta zilnică, se recomandă păstrarea unui jurnal în care să fie notate alimentele consumate ce produc manifestări intestinale neplăcute. În cazul în care dintre aceste alimente neprielnice fac parte şi produsele lactate, evitarea acestora necesită administrarea de suplimente din calciu. La pacienţii cu predominanţa constipaţiei, suplimentarea dietei cu fibre alimentare este benefică. Fibrele din alimentaţie cresc volumul scaunului, duc la înmuierea acestuia şi la eliberarea mai precoce. Creşterea consumului de fibre pot produce gaze şi balonare, cu toate că unele persoane au raportat dispariţia acestor simptome după câteva săptămâni. Aceste reacţii adverse sunt mai frecvente în cazul fibrelor naturale (tărâţe, pectine, celuloză). Ele pot fi înlocuite cu fibre de sinteză (psyllium, metilceluloză), al căror efect este similar cu reacţii adverse de intensitate mai mică. Aceste fibre de sinteză se dizolvă la nivel intestinal sau îşi măresc volumul la contactul cu lichidul din intestin, formând un gel emolient ce facilitează pasajul bolului fecal şi stimulează peristaltica.

Pacienţii cu predominanţa diareei trebuie să consume apă în cantitate mare (7-8 pahare/zi). Se vor evita băuturile carbogazoase, ce produc disconfort şi gaze. Cantitatea de gaze din intestin creşte în cazul consumului de gumă de mestecat. De asemenea, cafeaua trebuie evitată, deoarece ea favorizează accelerarea tranzitului intestinal.

Mesele bogate pot produce crampe şi diaree, simptomele sindromului de intestin iritabil se pot ameliorara prin modificarea obiceiurilor alimentare în sensul consumului de mese mici şi dese.

În cazul flatulenţei, se recomandă evitarea alimentelor care o favorizează: mazăre, fasole, varză, conopidă, portocale, caise, prune, banane etc.

Fumatul poate agrava manifestările sindromului de intestin iritabil, aşadar renunţarea la fumat poate ameliora simptomele.

Tratamente ce se adresează ameliorării durerii. Spasmoliticele sunt prescrise cu regularitate deaorece ameliorează spasmele intestinale şi reduc durerile. Atât spasmoliticele cât şi antidepresivele (datorită efectului lor anticolinergic) pot duce la agravarea constipaţiei existente.

Anticolinergicele folosite sunt diciclomina si hiosciamina (Calmogen), ce ajută la ameliorarea crampelor abdominale, fiind recomandate în cazul persoanelor la care manifestarea predominantă este diareea.

Mebeverina (Duspatalin, Colofac) este un medicament antispasmodic musculotropic, cu un mod de acţiune dual: antimuscarinic şi inhibitor al reumplerii depozitelor de calciu.

Blocantele de calciu, prin inhibarea influxului de calciu, au un efect miorelaxant, ameliorând durerile abdominale. Dintre aceştia se folosesc cu precădere: uleiul de mentă, bromura de otiloniu (Spasmomen).

Tratamente ce se adresează normalizării tranzitului intestinal. În cazul diareei se pot administra antidiareice de tipul loperamidului, caolin/pectină, difenoxilat/sulfat de atropină. Colestiramina, leagă acizii biliari endogeni (aceştia cresc activitatea contractilă colonică), ameliorând diareea.

La pacienţii cu predominanţa constipaţiei de pot folosi prokinetice de tipul domperidonei (Motilium), un medicament cu actiune antidopaminergică.

Trimebutina (Debridat, Ibutin) are mai multe moduri de acţiune, care îl fac unul dintre medicamentele cele mai folosite în această afecţiune: efect agonist pe receptorii opiozi periferici de tipul miu, kappa si delta, eliberarea de motilină la nivelul tractului intestinal, modularea eliberării altor peptide (VIP, gastrină, glucagon), accelerarea golirii gastrică şi modularea activităţii contractile colonice. Prin efectele sale multiple, trimebutina reuşeşte să restabilească tranzitul intestinal normal.

Alosteronul, un antagonist al receptorilor serotoninergici 5-HT3 poate fi recomandat în cazul persoanelor de sex feminin care nu răspund la medicaţia convenţională şi la care manifestarea predominantă este reprezentată de diaree. Administrarea acestuia impune precauţii, deoarece poate cauza constipaţie severă şi colită ischemică.

O altă substanţă medicamentoasă de linia a doua este lubiproston, un acid gras biciclic, folosit la femeile cu vârsta mai mare de 18 ani, cu predominanţa constipaţiei.

Tratamente ce se adresează flatulenţei. Pentru diminuarea excesului de gaz de la nivel intestinal se pot folosi medicamente ce conţin simeticonă (Gas-X, Mylicon, Espumisan), dimeticonă (Sab Simplex), cărbune activat sau produse naturiste (Gasex).

Alte medicamente. Se pare că probioticele şi antibioticele neabsorbabile, de tipul rifaximinei (Normix) ar aduce un beneficiu în sindromul de intestin iritabil, dar rolul lor nu este pe deplin elucidat.

Add comment


Security code
Refresh

Ultimele comentarii

  • Am 61 ani iau eutirox de 0.25 am anti-tpo 21,ft4 13,24,tsh 4,61 ce parereaveti ?

    Read more...

     
  • Markerii tumorali au aplicatii clinice in screeningul, diagnosticul primar ...

    Read more...

     
  • Bună seara! Vă rog să-mi spuneți ce înseamnă modificările de mai jos, în condițiile ...

    Read more...