Colita pseudomembranoasă (Clostridium difficile) – tratament

Colita pseudomembranoasa este o afectiune digestiva cauzata de infectia cu Clostridium difficile, ce apare de obicei dupa un tratament antibiotic cu spectru larg care perturba flora intestinala.

Pe lângă forma cu diaree fulminantă asociată cu leucocitoză și colită pseudomembranoasă, infecția cu C. difficile poate da și alte forme clinice: colonizare de scurtă durată (ce apare pe durata spitalizării), diaree acută (de severitate variabilă), și infecție recurentă (ce apare în primele 60 zile de la tratamentul inițial). Diagnosticul necesită fie cultură pe medii speciale, fie evidențierea toxinei în scaun. Rata crescută a mortalităţii cu care este asociată această infecţie intestinală este pusă pe seama a doi factori: creşterea virulenţei tulpinilor de C. difficile pe de o parte şi creşterea vulnerabilităţii gazdei, pe de altă parte. Pe lângă antibioterapia cu spectru larg, perturbarea florei intestinale cu apariția infecției cu Clostridium difficile poate apărea și ca urmare a terapiei anticanceroase.

Actualmente, tratamentul infecţiei cu C. difficile se face cu metronidazol sau vancomicină. Metronidazolul este considerat standardul terapeutic pentru cazurile de infecţie cu severitate mică. Metronidazolul prezintă caracteristici farmacocinetice dezavantajoase, deoarece este absorbit în totalitate la nivel intestinal și realizează concentrații insuficiente la nivelul colonului, cu risc mare de eşec terapeutic. Cazurile severe de infecţie cu Clostridium difficile necesită administrarea orală de vancomicină. Lipsa de răspuns la terapie şi recurenţa infecţiei apar atât în cazul administrării metronidazolului, cât şi a vancomicinei. Recurenţa infecţiei apare la 20-30% dintre pacienţii trataţi şi se pare că este legată de asocierea imposibilităţii restabilirii florei microbiene normale, prezenţei sporilor de Clostridium în intestin şi răspunsului imun neadecvat al gazdei. Frecvenţa crescută a colonizărilor intestinale cu Clostridum difficile la pacienţii spitalizaţi şi la pacienţii cu infecţii acute sau recurente constituie un important rezervor de germeni, care va duce la infectarea altor pacienţi. O alternativă nouă în terapiei colitei pseudomembranoase asociată infecției cu Clostridium difficile este fidaxomicina, care a dovedit o rată de vindecare similară vancomicinei, dar o incidență mai mică a recurențelor (NEJM). Fidaxomicina (Dificlir) este un antibiotic macrociclic de spectru îngust (bacterii Gram pozitive), cu efect bactericid, administrabil oral, neabsorbabil, produs de Optimer Pharmaceuticals. Fidaxomicina acţionează prin inhibarea ARN polimerazei bacteriene, cu distrugerea tulpinilor de Clostridium difficile.

În cazul tulpinilor de Clostridium difficile rezistente la antibiotice, se recomandă restabilirea florei intestinale cu Saccharomyces boulardii (Enterol) și rifaximină (Normix). Probioticele de tipul Lactobacillus casei, Lactobacillus bulgaricus și Streptococcus termophilus au și ele efect benefic. O formă de terapie mai puțin convențională este bacterioterapia fecală. În cazul în care tratamentul medical este ineficient, poate fi necesară colectomie.

Referințe: Diarrhoea after broad spectrum antimicrobials

Add comment


Security code
Refresh

Ultimele comentarii