Tratamentul antiagregant/anticoagulant și extracțiile dentare

Extracțiile dentare pot pune probleme atunci când pacientul se află sub tratament antiagregant sau anticoagulant, din cauza riscului de sângerare.

În ceea ce privește pacienții care se află sub tratament antiagregant plachetar, deși prospectele medicamentelor recomandă întreruperea administrării înaintea procedurilor invazive cu risc hemoragic (inclusiv intervenții stomatologice), un studiu publicat în American Journal of Cardiology arată că nu este necesară această înterupere pentru extracțiile dentare dacă se efectuează corect măsurile hemostatice locale (folosirea de anestezic cu vasoconstrictor, extracție cât mai puțin traumatizantă, sutură locală, aplicarea de pansamente hemostatice). Riscul de sângerare este mai mare la cei aflați sub dublă terapie antiplachetară comparativ cu cei care iau doar aspirină sau doar clopidogrel. Complicațiile hemoragice au fost de asemenea mai frecvente la pacienții cu periodontită. Întreruperea tratamentului antiplachetar este cunoscută ca fiind un factor de risc pentru apariția de evenimente trombotice.

Privitor la extracțiile dentare la pacienții sub tratament anticoagulant (warfarină, acenocumarol), este necesară o determinare a INR în zilele premergătoare intervenției somatologice: conform ghidurilor NHS, un INR sub 4 este acceptabil pentru efectuarea extracției, cu efectuarea unei hemostaze locale riguroase. Un alt regim recomandat de cardiologi este trecerea temporară pe heparină (al cărei efect anticoagulant poate fi rapid reversat cu protamină în caz de complicații hemoragice) sau pe heparină cu greutate moleculară mică (care este asociată cu un risc mai mic de sângerare). Riscul de sângerare este foarte mic la pacienții aflați sub tratament anticoagulant cu dabigatran sau rixaroxaban. Pentru pacienții anticoagulați oral, cel mai bine este ca stomatologul să aibă acceptul cardiologului pentru realizarea unei extracții dentare.

Referințe:

Add comment


Security code
Refresh

Ultimele comentarii