Statinele, binecunoscutele medicamente hipolipemiante, sunt prescrise excesiv în preventia primara, conform unui review sistematic Cochrane ce a inclus 14 studii clinice randomizate si 34272 pacienti.
Deși review-ul a arătat o reducere a colesterolemiei, a mortalității, a evenimentelor cardiovasculare fatale și non-fatale (infarct miocardic, stroke) și a procedurilor de revascularizare și nu a evidențiat efecte nocive ale statinelor, analiza atentă a studiilor au arătat multiple limitări: folosirea de endpointuri compozite, raportarea selectivă sau chiar lipsa raportării efectelor adverse, extrapolarea rezultatelor de pe populații cu afectare cardiovasculară la populații fără boală cardiovasculară. Nu în ultimul rând, din cele 14 studii 13 au fost finanțate de companii farmaceutice.
Concluzia cercetătorilor este că nu există suficiente dovezi privind cost-eficiența și impactul benefic asupra calității vieții pentru a susține prevenția primară cu statine la pacienții cu risc scăzut cardiovascular. Review-ul a arătat o reducere a mortalității de la 9‰ la 8‰, ceea ce înseamnă un NNT (number needed to treat) de 1000 – trebuie să tratăm 1000 pacienți pentru a evita 1 deces. Astfel, statinele ar trebui prescrise cu prudență la pacienții fără istoric de boală cardiovasculară, întrucât hipocolesterolemia crește și ea riscul de deces de cauză non-cardiacă.
Eficiența statinelor la pacienții cu boală cardiovasculară constituită sau cu risc cardiovascular înalt a fost confirmată prin multiple studii clinice, însă utilitatea acestora în prevenție este echivocă. Statinele au devenit atât de populare încât 1 din 3-4 persoane peste 40 ani iau un medicament din această clasă. Ele pot da ca reacții adverse: miopatie, creșterea transaminazelor, depresie sau tulburări de memorie. Riscul de efecte adverse este crescut în cazul asocierii cu medicamente care interferă cu metabolizarea hepatică a statinelor – antibiotice (eritromicină), antihipertensive (verapamil, diltiazem), suc de grepfruit.