Riscurile consumului de lapte nefiert

În era în care societatea lupt? împotriva alimenta?iei procesate (fast-food, shop semipreparate) ?i exist? o adev?rat? mod? a alimentelor bio, cialis organice ?i naturale, este bine de ?tiut c? pentru unele produse este chiar necesar s? fie supuse unei minime proces?ri.

Alimentul vizat de această regulă a procesării minime este laptele, care necesită pasteurizare pentru distrugerea germenilor: astfel, o fierbere la 710C timp de 20 secunde distruge bacterii incriminate frecvent în apariția toxiinfecțiilor alimentare – Salmonella, Escherichia coli O157, Campylobacter (animalele purtătoare ale acestor germeni sunt de obicei sănătoase). După pasteurizare, laptele trebuie răcit și depozitat la rece (2-80C). Înaintea introducerii pe scară largă a pasteurizării, laptele crud era o sursă frecventă de infecții streptococice, tuberculoză, difterie, febră tifoidă și alte gastroenterite infecțioase. Riscul de contactare a unor boli infecțioase în cazul consumului de lapte crud (nefiert) este valabil și pentru produsele derivate din lapte (brânzeturi, înghețată, iaurt). Este important de știut că pasteurizarea nu modifică semnificativ compoziția nutrițională a laptelui (nu sunt afectate principiile alimentare elementare – proteine, carbohidrați, grăsimi, ci doar vitaminele, dar laptele nu este oricum decât o sursă minoră de vitamine). Așadar, atunci când cumpărați lapte de la țărani (pe principiul că este bio) trebuie să vă gândiți și în ce fel a fost recoltat, depozitat și transportat; și, dacă preferați laptele comercializat la piață în locul celui din magazin, puteți îndepărta riscul infecțios prin fierbere. Dincolo de mitul că laptele de la țărani este mai gras, un alt motiv pentru care acesta este preferat de populația care mănâncă „bio” este conținutul în bacterii benefice pentru organism: atunci când laptele este contaminat, bacteriile dăunătoare sunt cele care vor coloniza tubul digestiv al consumatorului și nu cele probiotice; bacterii probiotice se găsesc în produsele de lapte fermentate – iaurt și kefir.

Prezența bacteriilor în lapte nu poate fi detectată decât prin examen microbiologic, deoarece nu modifică caracteristicile organoleptice (culoare, gust, miros, consistență). Principalele riscuri ale consumului de lapte crud (nefiert, nepasteurizat) sunt legate de contactarea unor infecții (tuberculoză, stafilococii, infecții enterice) și dezvoltarea unor alergii. Laptele se poate contamina prin contact cu fecalele animalului, în caz de mastită, tuberculoză bovină, infecții cutanate, de la echipamentul de recoltare sau în lanțul de procesare. Riscul de îmbolnăvire după consum de lapte nepasteurizat este mai mare la sugari, copii mici, vârstnici, gravide, persoane cu imunodepresie (cancer, transplant de organe, HIV/SIDA). Toxiinfecțiile alimentare se manifestă prin diaree, dureri abdominale și vărsături; rareori, pot apărea complicații (sindrom Guillain-Barré după infecția cu Campylobacter sau sindrom hemolitic uremic după infecția cu E. Coli enterohemoragic) și chiar deces.

Referințe: Food Safety and Raw Milk, CDC (foto: ecoliblog)

Comments  

# steve 2012-03-20 17:52
nu exista fierbere la 70 gr.C....poate o incalzire
Reply | Reply with quote | Quote

Add comment


Security code
Refresh

Ultimele comentarii