Revascularizarea hibrid? se refer? la combinarea tehnicilor de chirurgie de by-pass ?i a celor de interven?ie percutan? pentru tratamentul leziunilor obstructive coronariene.
Abordarea chirurgicală și endovasculară reprezintă următoarea frontieră în boala coronariană, realizarea ei fiind grăbită de apariția unor tehnici de chirurgie minim-invazivă.
Unirea forțelor între cardiochirurgi și intervenționiști are aplicații importante în cazul pacienților cu boală multicoronariană (care actualmente sunt tratați fie prin triplu by-pass fie prin stentare multiplă), la cei cu anatomie complexă a arborelui coronarian și comorbidități. Pe lângă conflictul chirurgi-cardiologi, implementarea acestui concept de revascularizare hibridă necesită și realizarea unor săli operatorii speciale. Acestea ar permite și conversia la chirurgie atunci când este cazul, precum și evaluarea arteriografică postprocedurală pentru evaluarea revascularizării prin bypass și prin PCI. Privitor la ordinea chirurgiei și cateterismului în secvența de revascularizarea hibridă, se preferă ca bypass-ul să fie primul deoarece permite evaluarea sa în etapa angiografică; în plus efectuarea intervenției percutane în primul timp ar putea temporiza chirurgia dacă apar complicații ce necesită tratament antiagregant suplimentar (inhibitori de GP IIb/IIIa, ticlopidină, aspirină).
Ca exemplu, tehnica de revascularizare hibridă folosită la Vanderbilt Heart and Vascular Institute combină o chirurgie de bypass minim-invazivă de anastomozare a arterei mamare interne stângi la artera interventriculară anterioară (LAD), cu intervenție coronariană percutană în celelalte artere coronare. La finalul lui 2010, NHLBI a inițiat un studiu observațional pe circa 700 pacienți care vor beneficia fie de revascularizare hibridă, fie de intervenție coronariană percutană, studiu ce va fi urmat de un trial clinic randomizat.
Terapia hibridă (cateterism + chirurgie) poate fi aplicată și în afecțiuni pericardice, valvulopatii sau ateromatoză carotidiană.
Referințe: