Auzim frecvent despre diete cu fibre ?i despre importan?a acestora în ameliorarea tranzitului intestinal. Fibrele fac parte din categoria prebioticelor. Cele mai cunoscute ?i mai folosite prebiotice sunt cele care con?in oligozaharide.
Prebioticele reprezintă o categorie de substanţe nedigerabile, care creează un mediu prielnic creşterii anumitor bacterii intestinale ce fac parte din microflora normală a tractului digestiv, şi un mediu ce inhibă dezvoltarea celor cu efecte dăunătoare. Flora intestinală normală ajută la procesele de digestie şi la menţinerea tranzitului intestinal. Dintre bacteriile „bune”, al căror habitat normal este tractul digestiv, pot fi enumerate bifidobacilii şi lactobacilii. Datorită efectelor de ameliorare a proceselor fiziologice intestinale, prebioticele au demonstrat efecte benefice în absorbţia calciului şi altor minerale, menţinerea unui pH intestinal optim, reducerea riscului de cancer colorectal, ameliorarea bolilor inflamatorii intestinale şi sindromului de intestin iritabil, precum şi reglarea tranzitului intestinal (ameliorarea constipaţiei). Prebioticele sunt folosite frecvent şi la sugari, după un episod de gastroenterită, în scopul restabilirii florei intestinale normale. Inulina este un prebiotic natural, conţinut de ceapă, usturoi, cicoare. Alte alimente cu conţinut în probiotice sunt: prazul, bananele, sfecla, mazărea, fasolea. Unele dintre produsele prebiotice existente pe piaţă sunt următoarele: Bio-Sun (conţine şi probiotice), Digella Colon Walmark, Minimartieni Prebiotic, Jarro-Dophilus+FOS (conţine şi probiotice), formule de lapte îmbogăţite cu prebiotice.
Spre deosebire de prebiotice, termen cu care sunt mereu confundate, probioticele reprezintă culturi bacteriene vii, folositoare organismului, care restabilesc microflora intestinală şi reechilibrează tranzitul intestinal fiziologic. Cele mai cunoscute probiotice folosite sunt lactobacilii si bacteriile Bifidus. Alimentele cu conţinut în probiotice sunt de obicei produse fermentate în care s-au adăugat culturii vii de bacterii selecţionate. Iaurturile, chefirul şi alte produse lactate sunt cele mai cunoscute alimente ce conţin probiotice. Probioticele au efecte benefice în următoarele afecţiuni: gastroenterite, diaree post-tratament antibiotic, boli inflamatorii intestinale, sindrom de intestin iritabil, îmbunătăţesc funcţiile sistemului imunitar şi au rol preventiv în cancerul colonic. Alimentele ce conţin probiotice necesită anumite condiţii de fabricare şi depozitare: temperatură, pH, lipsa oxigenului (bacteriile sunt anaerobe). Probioticele sunt contraindicate în pancreatita acută. În afara acesteia, una dintre reacţiile adverse ale probioticelor o reprezintă apariţia alergiilor la copiii cu vâsrta mai mică de 6 luni, deoarece se pare că bacteriile conţinute cresc reactivitatea la alergeni.
Există mai multe tulpini bacteriene folosite ca prebiotice: Bacillus coagulans, Bifidobacterium, Lactobacillus, Saccharomyces, Escherichia coli etc. Dintre aceste specii se folosesc doar anumite tulpini, numerotate, care sunt păstrate în culturi. Dintre produsele existente pe piaţă pot fi amintite: Probiotic activ, Forever Active Probiotic, Erce Flora Duo, Enterolactis Gocce, Zir-fos, Tuti Probiotic, Linex Forte, Salutil, Protectis, Bifidoplus etc.
Produsele care conţin atât probiotice, cât şi prebiotice poartă numele de simbiotice.
Prospectul acestor suplimente alimentare oferă informaţiile despre bacteriile conţinute. Deşi suplimentele cu probiotice se eliberează fără reţetă, ar trebui cerut mai întâi sfatul unui medic sau farmacist, deoarece anumite afecţiuni necesită administrarea unui produs anume.
Comments