Majoritatea modificarilor cutanate la gravide sunt datorate efectelor pe care le au hormonii de sarcina asupra diferitor tesuturi, si sunt considerate a fi fiziologice. Desi majoritatea modificarilor tegumentare dispar dupa nastere, unele pot fi permanente.
Modificările pigmentare (cloasma gravidarum)
Cea mai frecventă modificare pigmentară din sarcină este hiperpigmentarea, cauzată de nivelele crescute de estrogeni, progesteron şi MSH (hormonul melanocito-stimulant). Hormonul melanocito-stimulant stimulează melanocitele să producă melanină, pigmentul care dă culoarea pielii. Zonele de culoare mai închisă (areolele mamare, mameloanele, zona genitală, axilele, partea internă a coapselor) tind să devină şi mai închise. Uneori la nivelul abdomenului, pe linia mediană, inferior de ombilic, apare o zonă închisă la culoare, denumită linea nigra. Unele femei prezintă hiperpigmentări la nivelul feţei – melasma.
Modificări ale părului şi unghiilor
O parte dintre femeile însărcinate observă o închidere la culoare a părului de pe faţă, picioare şi mâini, şi o diminuarea a părului scalpului. Această tulburare, denumită telogen effluvium este cauzată de trecerea firului de păr în faza de telogen sau de latenţă. În faza de telogen are loc căderea firelor de păr. Căderea firelor de păr poate dura între 1 şi 5 luni, dar uneori se poate prelungi pe o durată de 15 luni postpartum. Modificările unghiale includ: creşterea friabilităţii şi exfolierii şi onicoliza (separarea unghiei de patul unghial).
Modificări glandulare
Funcţia glandelor sudoripare e crescută pe durata sarcinii, cu excepţia celor din palme, în timp ce funcţia glandelor sebacee diminuă. Afecţiunile glandelor sudoripare, cum sunt miliaria (alergia la căldură) şi hiperhidroza se pot agrava în timpul sarcinii. De cealaltă parte, bolile care afectează glandele sebacee, cum este hidradenita supurativă, se pot ameliora la gravide. Glandele sebacee de la nivelul areolelor mamare (glandele Montgomery), se hipertrofiază şi pot fi observate sub forma unor proeminenţe mici de culoare brună. Evoluţia acneei în sarcină este variabilă.
Modificări ale ţesuturilor conjunctive
Cele mai vizibile modificări de ţesut conjunctiv sutn reprezentate de vergeturi (striae gravidarum). Vergeturile apar la 90% din femeile gravide, cu localizare predominentă pe abdomen, dar şi la nivelul coapselor şi sânilor. Factorii implicaţi în apariţia vergeturilor sunt: ereditatea (femeile ale căror mame au dezvoltat vergeturi pe durata sarcinii, cel mai probabil vor prezenta vergeturi), estrogenii, relaxina.
Modificări ale vaselor de sânge
În timpul sarcinii, vasele mici şi capilarele se multiplică, iar majoritatea vaselor de sânge se dilată pentru a se acomoda cu un debit cardiac crescut. La nivel feţei şi mâinilor pot apărea telangiectazii sau angioame stelate. Palmele pot de asemenea căpăta o culoare roşiatică. Gingiile pot fi afectate, de aceea femeile gravide experimentează mai uşor sângerări gingivale.
Modificările vaselor de sânge de calibru mare, combinat cu creşterea debitului sangvin contribuie la apariţia edemelor, ce pot apărea nu numai la picoare, ci şi la nivelul feţei sau mâinilor. La 40% dintre gravide apar dilataţii varicoase, datorită creşterii presiunii abdominale, prin comprimarea venelor pelvice de către uterul gravid. În trimestru doi sau trei de sarcină, la nivelul membrelor inferioare pot apărea echimoze, fără asocierea cu traumatisme. Fluctuaţiile rapide în dimensiuni ale vaselor mici de sânge pot produce flush facial, paloare, urticarie sau agravarea fenomenului Raynaud.