În prezent singurul tratament acceptat pentru boala celiacă este dieta fără gluten pe durata întregii vieți.
Întrucât această dietă prezintă unele neajunsuri (privitor la palatabilitate, compoziție nutrițională, disponibilitate, costuri) iar pacienții sunt expuși și riscului de contaminare cu gluten, există un interes pentru dezvoltarea de terapii noi, non-nutriționale, în boala celiacă:
- Modificarea glutenului alimentar prin reducerea imunogenicității peptidelor gliadinice
- Influențarea permeabilității mucoasei intestinale prin antagoniști de zonulină – fiind știut faptul că permeabilitatea crescută a mucoasei intestinului subțire este un eveniment patogenic precoce în dezvoltarea bolii celiace
- Blocarea prezentării antigenice (glutenului) limfocitelor T – inhibiția HLA celiac-specifică
- Modularea inflamației – prin agenți anti-citokine (anti IL-15, anti-TNF, anti-interferon gamma)
- Blocarea recrutării limfocitare – prin țintirea receptorilor specifici de la nivel intestinal care interacționau cu limfocitele T
- Inducerea toleranței la gluten prin vaccinare
- Chelatori de gluten
- Enzime care metabolizează glutenul
Unele dintre aceste noi medicamente vor fi administrate înainte de masa cu gluten, altele conform unei scheme fixe de tratament. Acestea vor permite pacienților celiaci să consume cantități mici de gluten fără a risca injuria mucoasei intestinale și declanșarea simptomatologiei sau a răspunsului imunologic. Dieta va rămâne însă cu siguranță pilonul principal al tratamentului pentru boala celiacă, iar eventualele pastile vor fi doar adjuvante la terapia nutrițională.
În faze avansate de studiu au intrat larazotide acetate, un reglator al permeabilității intestinale (Alba Pharmaceuticals), vaccinul Nexvax2 (ImmusanT), și glutenaza ALV003 (Alvine Pharmaceuticals). Deși în studiul inițial de fază 2, latiglutenaza ALV003 a atenuat injuria mucosală indusă de gluten la pacienții cu boală celiacă care au consumat gluten, un studiu ulterior tot de fază 2 pe un număr mai mare de pacienți nu a reușit să evidențieze efecte benefice ale ALV003 față de placebo în ameliorarea atrofiei vilozitare sau a simptomatologiei pacienților. Rezultate dezamăgitoare s-au observat și în studiul de fază 2 RESET CeD al ImmusanT cu Nexvax2, care a fost oprit prematur după ce o analiză interimară a arătat lipsa protecției semnificative a vaccinului comparativ cu placebo. În ceea ce privește larazotide, acesta s-a dovedit benefic pentru controlul simptomelor la pacienții celiaci, ca adjuvant la dieta fără gluten.
Referințe: Development of drugs for celiac disease: review of endpoints for Phase 2 and 3 trials. Gastroenterol Rep (Oxf) 2015; Glutenase ALV003 Attenuates Gluten-Induced Mucosal Injury in Patients With Celiac Disease - Gastroenterology 2014; No Difference Between Latiglutenase and Placebo in Reducing Villous Atrophy or Improving Symptoms in Patients With Symptomatic Celiac Disease - Gastroenterology 2017; Larazotide Acetate for Persistent Symptoms of Celiac Disease Despite a Gluten-Free Diet: A Randomized Controlled Trial - Gastroenterology 2015;