sovaldi sans-serif; font-size: 13px;">
Este o infec?ie parazitar? întâlnit? frecvent la copii, medical fiind legat? de lipsa de igien? a alimenta?iei, a re?elelor de canalizare ?i a apei de b?ut curente.
Cauze
Ascaris lumricoides face parte din nematode, fiind un vierme cilindric. Este cel mai mare nematod parazit la om: femela adultă are în medie 20 cm lungime şi 0,5 cm diametru iar masculii au până la 16 cm lungime şi 0,4 cm diametru.
Ciclul biologic al limbricului
Adulţii trăiesc în intesinul subţire al omului, majoritatea în jejun, unde se prind cu ajutorul capsulei bucale de mucoasa intestinală. Durata medie de viaţă a viermelui adult este de un an. Femela produce aproximativ 200000 de ouă zilnic. Odată eliminate prin fecale, ouăle necesită o etapă de maturare pe sol, limbricul fiind considerat din acest punct de vedere un geohelmint. În condiţii de umezeală, umbră şi temeperatură favorabilă (20-30 0C), embriogeneza durează între 2 şi 4 săptămâni. În cazul unor condiţii favorabile, ouăle de Ascaris rămân viabile pe sol pentru o perioadă de 3 ani de zile. Infecţia se produce pe cale digestivă, prin consumul de alimente şi apă contaminate cu ouă embrionate. Ajunse la nivel intestinal, larvele eclozează, perforează peretele intestinului, iar pe cale circulatorie portală ajung în ficat. La nivel hepatic are loc un alt stadiu de maturare, ce se desfăşoară pe o perioadă de câteva zile. După acest interval de timp, pe calea venelor suprahepatice larvele îşi continuă migrarea ajungând în plămâni (ciclu perienteric). În plămân, larvele parcurg o altă etapă de maturare, ajungând la dimensiuni mai mari de 1 mm. Vor fi eliminate cu sputa, ajung în cavitatea bucală şi vor fi înghiţite, închizând ciclul. După 2-3 luni ating maturitatea sexuală, transformându-se în viermi adulţi.
Simptome
Pacienţii pot rămâne asimptomatici o perioadă de timp mai lungă după ce s-a produs infecţia. În cazul unor infecţii repetate pot apărea manifestări alergice de hipersenibilitate, ca: urticarie, edem angioneurotic, astm bronşic. În timpul migrări prin organism, larvele de Ascaris pot produce tulburări organice: peritonită, hepatomegalie, splenomegalie, pneumonie. La nivel pulmonar poate fi diagnosticat sindromul Loeffler, ce cuprinde: spasme bronşice, prezenţa de eozinofile, cristale Charcot-Leyden la examenul sputei, iar la examenul radiologic apar zone infiltrative migratorii ce dispar spontan în decurs de 2 săptămâni. Alte complicaţii ale acestei parazitoze sunt: ocluzia intestinală, apendicita, obstrucţia canalului coledoc sau a canalelor biliare, migrarea ascarizilor pe căile digestive superioare poate determina obstrucţia traheei ce evoluează cu deces prin asfixie.
Diagnostic
În cazul manifestărilor pulmonare, parazitoza poate fi diagnosticată cu ajutorul examenului radiologic ce arată procese infiltrative şi zone de congestie cu caracter migrator. Eozinofilia periferică confirmă diagnosticul. Examinarea sputei arată prezenţa eozinofilelor şi chiar a larvelor.
Examenul coproparazitologic pune în evidenţă ouăle de Ascaris eliminate prin fecale. Viermii adulţi sunt dificil de pus în evidenţă. Uneori, ei sunt eliminaţi absolut întâmplător. La examenul radiologic cu bariu, limbricii apar sub forma unor umbre liniare pe negativ.
Hemoleucograma evidenţiază creşterea numărului eozinofilelor periferice.
Tratament
Tratamentul medicamentos constă în:
- mebendazol
- piperazină
- pyrantel pamoat
- albendazol
- thiabendazol
- hexilrezorcinol
- levamisol
În cazul simptomatologiei alergice, administrarea de corticosteroizi poate fi utilă. Prevenirea infecţiei cu Ascaris se face prin păstrarea unei igene corecte a alimentaţiei, spălarea frecventă a mâinilor, opărirea legumelor şi fructelor preuspuse contaminate.