Cefaleea, sickness mai corect spus cefalalgia sau durerea de cap este un simptom întâlnit foarte frecvent în popula?ie. Fiecare om experimenteaz? acest tip de durere, ce are cauze variate.

Cefaleea apare la stimularea structurilor periferice innervate senzitiv (structuri extracranine – stop-headaches-now.com, structuri intracraniene – sinusurile venoase mari şi tributarele acestora, dura mater a endobazei, arterele bazale, nervii senzitivi V, VII, IX, X). Nu sunt sensibile la durere, din cauza lipsei nociceptorilor: creierul, calota craniană, leptomeningele şi dura calotei.

Cauze

Mecanismele intracraniene de producere a cefaleei sunt:

• presiunea directă exercitată pe o structură sensibilă (ex. tumoră)
• tracţiunea sau distorsiunea
• vasodilataţia generalizată a venelor intracraniene, ce apare după administrarea de nitraţi, histamină
• febra
• anoxia
• intoxicaţia cu monoxid de carbon
• reacţii alergice
• creşteri brutale ale tensiunii arteriale (feocromocitom)
• inflamaţii: meningoencefalita
• nevralgii: leziunile nervilor cranieni V, IX

Mecanismele extracraniene de producere a cefaleei sunt reprezentate de către:

• inflamaţia sinusurilor
• afecţiunile dentare
• afecţiunile oculare
• concentrarea prelungită

Tipuri de cefalee

Cefaleele primare includ: cefaleea de tensiune, migrenele şi cefaleea în ciorchine. Celelate tipuri prezentate sunt cefalalgii secundare (apărute în tumori intracraniene, HTA etc).

• Cefaleea de tensiune (musculară)

Este o durere descrisă ca o strânsoare, compresie,  resimţită bilateral, la nivel fronto-temporal, occipital şi cervical posterior. Intensitatea este variabilă, având un debut progresiv şi fiind accentuată de stările de concentrare şi de poziţii vicioase. Evoluţia se prelungeşte pe parcursul mai multor ore sau zile, putând fi şi permanentă. Apare la persoanele anxioase sau stressate.

• Migrena comună

Este o cefalee de cauză vasculară, cu caracter familial, ce apare în special la sexul feminin. Este însoţită de prodroame vagi: iritabilitate, depresie, greaţă, vărăsturi. Durerea debutează brusc şi are caracter pulsatil. Creşte în intensitate în decurs de 1-2 ore de la debut, putându-se prelungi pe durata unor ore sau zile. Apare la intervale variabile de timp, de obicei premenstrual, ca urmare a stressului fizic, consumului de alcool, la lumină sau zgomot puternic. Debutul este în copilărie sau la pubertate şi scade în intensitate odată cu îmbătrânirea datorită aterosclerozei şi scăderii vasodilataţiei. Este însoţită de greaţă, vărsături, semne neurologice senzitive şi motorii. Se calmează la odihnă şi la compresia regiunii temporale.

• Migrena sau aura clasică

Are un debut brusc, dar prodroamele sunt mai accentuate şi apar cu o jumătate de oră înaintea migrenei sub forma unor manifestări neurologice (scotoame – pete întunecate în câmpul vizual, modificări senzitive şi senzoriale). Poate uni- sau bilaterală, fiind uneori însoţită de greaţă şi vărsături. Durează de la căteva minute până la ore.

• Cluster headache (cefaleea în ciorchine)

La fel ca şi migrenele, cefaleea în ciorchine are un debut brusc, fiind precedată de prodroame. Este o cefalee de cauză vasculară, cu localizare unilaterală, periorbital şi retroorbital. Poate fi însoţită de: rinoree, obstrucţie nazală, lăcrimare, edem conjunctival. Durează între 1 şi 3 ore. De obicei, pacienţii resimt această durere de cap în fiecare zi, pe o perioadă de câteva luni. Este mai frecventă la grupa de vârstă cuprinsă între 28 şi 30 ani.

• Cefaleea de conversie (isterică)

Are caracter presional, ca o cască, fiind resimţită ca o apăsare permanentă. Este însoţită de ameţeală şi lipsa concentrării.

• Cefaleea post-traumatică (post-contuzie)

Apare la câteva ore de la traumatismul suferit. Are o durată lungă, întinzându-se uneori pe perioade de ani. Intensitatea scade progresiv, cu trecerea timpului. Menţinerea durerii este legată de nevroza sau de mecanismele de compensare. Este însoţită de astenie, iritabilitate, nelinişte şi incapacitate de concentrare. Se accentuează după eforturile fizice sau psihice, stressurile emoţionale şi consumul de alcool.

• Cefalee din hematomul cronic subdural post-contuzie

Este o cefalee surdă, continuă, cu diferite localizări şi intensităţi. Nu apare imediat după traumatism, ci la interval de săptămâni sau luni. Dintre simptomele asociate pot fi amintite: tulburările de personalitate, tulburările motorii şi alterările stării de conştienţă.

• Cefaleea din hemoragia subarahnoidiană

Este specifică pacienţilor hipertensivi cu valori tensionale mari. Este o durere violentă care apare în crize şi ce durează 1-2 minute. Poate fi însoţită de pierderea conştienţei şi redoare de ceafă. Este considerată cefaleea cu cea mai mare intensitate.

• Cefaleea din meningită

Însoţeşte iritaţia meningeală, fiind o durere cu debut rapid, ce se prelungeşte pe o perioadă de zile sau săptămâni. Este continuă şi severă, cu localizare la baza craniului. Se însoţeşte de fotofobie, vărsături în jet şi redoare de ceafă.

• Cefaleea din tumorile intracerebrale

Debutează brusc, ca o lovitură de ciocan, severă şi intensă. Are localizări diferite şi un caracter progresiv: durerea apare din ce în ce mai des. Este însoţită de semne neurologice motorii şi senzitive: tuse, strănut, greaţă, vărsături.

• Cefaleea din arterita cu celule gigante (boala Horton, arterita temporală)

Are o intensitate mare, fiind un simptom sever şi continuu. Apare mai frecvent la pacienţii bărbaţi cu vârsta peste 70 de ani. Este însoţită de manifestări neurologice: AVC (accident vascular cerebral), claudicaţia limbii şi manifestări clinice generale: inapetenţă, scădere ponderală, anemie, febră. Răspunde la tratamentul cu AIS (antiinflamtoare steroidiene: corticosteroizi).

• Cefaleea din atacul acut de galucom

Este o durere cu debut brusc, apărută retroorbital şi la nivelul globului ocular. Are caracter continuu, fiind însoţită de greaţă şi vărsături, eritem conjunctival şi scăderea acuităţii vizuale. Ochiul afectat este roşu şi dureros.

• Cefaleea din astigmatism şi hipermetropie

Este o cefalee cu debut progresiv, de intensitate variabilă. Se localizează la nivel ocular, putând iradia occipital. Apare după eforturi vizuale prelungite: citit, cusut. Senzaţia este de corpi străini intraoculari sau ochi obosit.

• Cefaleea din sinuzite

Durerea este localizată frontal sau malar, având un caracter recurent. Este însoţită de rinoree şi obstrucţie nazală. Se accentuează dimineaţa, la flexia capului.

• Nevralgia trigeminală

Este o durere foarte intensă, de scurtă durată, ce apare la intervale scurte de timp, dar nu în timpul nopţii. Este declanşată prin stimulare: masticaţie, vorbire.

• Nevralgia sfenopalatină (sindromul Sluder)

Este o formă de cefalee ce apare la consumul rapid de alimente reci (îngheţată, de exemplu). Efectul apare când alimentul rece atinge bolta palatină, conducând la vasoconstricţia vaselor. Semnalul ajunge la nivel nervos, în scopul producerii vasodilataţiei.

• Nevralgia Arnold

Este unilaterală, ascuţită, însoţită de furnicături în zona dureroasă. Rezultate forte bune apar după efectuarea infiltraţiilor „în punctul Arnold”.

• Cefaleea din policitemii, anemii, hiperglicemie, hipoxie şi hipercapnie

Este o cefalee continuă, însoţită de stare de slăbiciune, de ameţeli sau leşinuri.

• Cefaleea asociată cu convulsii

Poate să preceadă convulsiile sau să apară după, foarte rar le poate însoţii. Este localizată central sau poate cuprinde întreaga suprafaţă a capului. Intensitatea este variabilă. În unele cazuri, poate apărea orbirea temporară. Această cefalee cedează la administrarea de anticonvulsivante.

• Cefaleea ante-coitală

Este un semnal indirect că actul sexual nu este dorit, de cele mai multe ori fiind prezentată ca o scuză.

• Disforia sau cefaleea post-coitală

Apare mai ales la femei, ca urmare a unor conflicte interioare ce implică ruşine şi vinovăţie în a simţi plăcere.

• Cefaleea de rebound

Apare la întreruperea bruscă a tratamentului analgezic destinat cefaleei, la pacienţii care se iau supradoze de analgezice.

• Cefaleea din afecţiunile vezicii biliare

Durerea se localizează pe o jumătate de cap (hemicraniană) şi în jurul ochilor. Este însoţită de greţuri, vărsături şi modificări ale culorii feţei (tegumentele feţei devin eritematoase).

Există mai multe asocieri ale cefaleei cu alte semne sau simptome:

• cefaleea cu pierderea conştienţei: hemoragia cerebrală, spondiloza cervicală
• cefaleea însoţită de semen neurologice: migrene, leziuni cerebrale sau vasculare
• cefaleea cu redoare de ceafă: meningită, hemoragie meningeală
• cefaleea cu febră: infecţii, lupus, AVC, neoplasme, arterite
• cefaleea după vârsta de 50 de ani: spondiloză, HTA, AVC, metastaze cerebrale, menopauză, afecţiuni endocrine
• cefaleea cu tulburări de personalitate apare în afecţiunile cerebrale
• cefaleea cu modificarea caracterului: stări toxice, alcoolism, administrarea de morfină, mediu toxic cu plumb.

Diagnostic

Diagnosticul se va face după efectuarea anamnezei şi examinarea atentă a pacientului. În cazul în care cefaleea este însoţită de simptome atipice, vor fi necesare alte investigaţii: CT (computer tomograf) cerebral, RMN (rezonanţă magnetică nucleară), hemoleucogramă.

Tratament

Formele mai puţin severe de cefalee răspund uşor la administrarea de analgezice obişnuite: paracetamol, aspirină, ibuprofen. În cazul formelor asociate cu simptome severe, se va încerca tratarea cauzei.

Unele forme de cefalee, ca migrena pot fi prevenite prin administrarea de: cafeină (vasoconstrictor), magneziu, riboflavină, melatonină. Cefaleea poate fi prevenită şi prin evitarea consumului anumitor tipuri de alimente: alimente bogate în tiramină (nuci, citrice, tomate, ciocolată), băuturi (vin roşu, şampanie, bere) sau prin evitarea stressului psihic sau fizic, oboselii şi insomniilor.