Hipercorticismul sau sindromul Cushing defineste ansamblul de semne si simptome asociate cu expunerea prelungita la niveluri crescute de cortizol.

Cortizolul este un hormon produs de glanda suprarenală (zona fasciculata), stimulată de secreția de ACTH (hormon adrenocorticotrop) de la nivelul glandei hipofize, care la rândul ei se află sub controlul hipotalamusului, prin intermediul CRH (corticotropon-releasing hormone).

Cauze

Cea mai frecventă cauză a hipercorticismului este administrarea exogenă de corticosteroizi (Cushing iatrogen) pentru astm, artrită reumatoidă sau alte boli inflamatorii. În sindromul Cushing exogen nivelul persistent crescut de glucocorticoizi inhibă prin feedback negativ eliberarea de ACTH – iar inhibiția axului hipotalamo-hipofizo-suprarenalian duce în timp la atrofia glandelor adrenale.

Sindromul Cushing endogen poate fi cauzat de secreție crescută de ACTH (adenom hipofizar secretant, cunoscut și ca boală Cushing), de hipersecreție de cortizol (hiperplazie adrenală sau Cushing adrenal) sau de producție ectopică de ACTH (ca sindrom paraneoplazic în cancerul pulmonar).

Sindromul pseudo-Cushing se referă la situația unui nivel crescut al cortizolului total, în contextul consumului de contraceptive orale estro-progestative: estrogenii din pilula contraceptivă duc la creșterea proteinei de legare a cortizolului (cortisol-binding globulin), ceea ce antrenează o creștere a cortizolului total, cu menținerea în limite normale a cortizolului liber plasmatic (hormonul activ responsabil de producerea efectelor biologice).

Clinic: semne și simptome

Manifestările sugestive de hipercorticism sunt: creștere în greutate (obezitate în special centrală), facies în lună plină, hiperhidroză (sudorație excesivă), acnee, hipertensiune arterială, diabet zaharat, teleangiectazii, vergeturi (striuri roșii-violacee), hiperpimentare cutanată (în Cushing prin exces de ACTH), hirsutism, căderea părului, rănire ușoară a pielii și vindecare lentă a rănilor, insomnii, scăderea libidoului, impotență la bărbați, oligo-amenoree la femei, osteoporoză, miopatie, tulburări de dispoziție, depresie, anxietate. Paraclinic se poate constata hiperglicemie, hipernatremie și hipokalemie.

Diagnostic

Având în vedere variațiile diurne în secreția cortizolului, pentru confirmarea hipercortizolismului se face fie dozarea cortizolului urinar/24 ore, fie un test de supresie cu dexametazonă în doză mică (1 mg) – în mod normal cortizolul dozat dimineața scade cu peste 50% din valoarea normală, pe când la pacienții cu hipercortizolism nivelul cortizolului nu este supresat. O metodă alternativă este dozarea cortizolului în salivă.

Odată confirmat hipercortizolismul, următoarea etapă este testul de supresie cu dexametazonă în doză mare (8 mg), care diferențiază boala Cushing (adenom hipofizar corticotrof) – când cortizolul scade, de adenoamele suprarenaliene/secreția ectopică de ACTH – când cortizolul nu se supresează.

Așadar, hipercorticismul primar (adenom adrenal) este ACTH independent, se caracterizează prin cortizol crescut și ACTH scăzut (supresat prin feedback negativ), iar hipercorticismul secundar (adenom hipofizar secretant de ACTH, secreție ectopică de ACTH) este ACTH dependent și prezintă cortizol și ACTH crescute – în boala Cushing cortizolul crescut este supresibil la dexametazonă, pe când în secreția ectopică cortizolul crescut nu este supresibil la dexametazonă în doză mare iar ACTH-ul este mult crescut.