Pe lângă simptomatologia respiratorie, semnele generale de impregnare neoplazică și manifestarile bolii metastatice, cancerul pulmonar poate debuta clinic și printr-un sindrom paraneoplazic.
Circa 5% din pacienții cu cancer la plămân prezintă și manifestări paraneoplazice.
Sindroamele paraneoplazice reprezintă tulburări funcționale care apar în asociere cu o malignitate și care nu sunt legate de tumora primară sau metastaze. Ele pot fi prima manifestare clinică a unui cancer sau primul indiciu al recidivei tumorale.
Iată care sunt sindroamele paraneoplazice ce pot apărea în cancerul pulmonar:
- endocrin/metabolice – sindrom Cushing (prin secreție de ACTH), hiponatremie prin secreție inadecvată de hormon antidiuretic (SIADH), hipercalcemie (prin secreție de substanțe PTH-like), ginecomastie, acromegalie
- neuromusculare – neuropatie periferică, sindrom miastenic (Eaton-Lambert), polimiozită
- dermatologice – acanthosis nigricans (hiperpigmentare în axilă, regiunea cervicală și inghinală), dermatomiozită
- osteoarticulare – hippocratism digital, osteoartropatie hipertrofică pneumică
- hematologice – tulburări de coagulare, tromboflebită migratorie (semn Trousseau), trombocitoză
- cardiovasculare – endocardita trombotică nebacteriană (aseptică)
- renale – sindrom nefrotic
- sindrom carcinoid (flushing, diaree, bronhospasm)
Hipercalcemia este mai frecventă în cancerul scuamos, tulburările de coagulare și osteoartropatia hipertrofică pneumică în adenocarcinom, ginecomastia în cancerul cu celule mari, iar restul sindroamelor paraneoplazice se întâlesc cu preponderență în cancerul pulmonar cu celule mici.
Prin extensie locoregională, o tumoră pulmonară apicală Pancoast (de obicei cancer scuamos sau ADK, doar 3-5% carcinom microcelular) se poate manifesta cu sindrom Horner (ptoză, mioză, enoftalmie, anhidroză) și durere în membrul superior, iar un carcinom cu celule mari prin sindrom de vena cavă superioară.