Esofagul Barrett este o complicatie a bolii de reflux gastroesofagian ce consta în metaplazia epiteliului esofagian distal, cu transformarea epiteliului scumos în epiteliu columnar.
Cauze
Metaplazia Barrett apare la 10-15% din pacienții cu reflux gastric și progresează la rândul ei în 20% din cazuri către displazie epitelială și adenocarcinom esofagian. Această complicație este mai frecventă la bărbați decât la femei, la caucazieni față de alte populații și la cei cu obezitate centrală față de cei cu obezitate periferică. Cauza metaplaziei Barrett o reprezintă esofagita cronică cauzată de refluxul gastroesofagian persistent. Această metaplazie este de fapt un mecanism de apărare a esofagului împotriva acțiunii no-cholesterol-info.com a secreției gastrice (epiteliulul columnar mucosecretant conferind protecție mai bună decât cel scuamos), însă este asociată și cu un risc crescut de malignizare. Metaplazia columnară este atât cu celule de tip intestinal (care constituie realul esofag Barret, cu risc de adenocarcinom), cât și cu celule de tip gastric (în ultimul consens privind managementul bolii de reflux se consideră esofagul Barrett și doar metaplazia cu celule columnare fără metaplazie intestinală, având și aceasta risc de malignizare). Metaplazia intestinală se afirmă atunci când se evidențiază celule caliciforme (goblet cells).
Semne și simptome
Iată care sunt semnele și simptomele de alarmă care ar putea indica metaplazia Barrett:
- pirozis (cel puțin 3 episoade/săptămână)
- reflux cronic timp de mai mulți ani
- dificultate sau durere la deglutiție (disfagie, respectiv odinofagie)
- durere subxifoidiană
- scădere în greutate
- regurgitații cu conținut gastric, vărsături
- hemoragie digestivă superioară (hemetemeză, melenă)
Diagnostic
Diagnosticul se pune pe baza aspectului endoscopic de prelungire a mucoasei gastrice în esofag în formă de flacără și se confirmă prin examen histopatologic. Evidențierea zonelor de metaplazie Barrett poate fi făcută cu ajutorul tehnicilor endoscopie – cromoendoscopie, NBI, endomicroscopie. Rezultatul anatomopatologic în esofagul Barrett este clasificat în 4 categorii: non-displazic, displazie de grad redus, displazie de grad înalt și carcinom in situ; primele două categorii beneficiază de supraveghere endoscopică anuală, în timp ce displazia de grad înalt necesită tratament prompt având în vedere riscul de malignizare de 1% per pacient-an.
În timp, esofagul Barrett poate degenera malign, motiv pentru care se recomandă screening pentru depistarea precoce a acestei metaplazii – endoscopie digestivă superioară la fiecare 5 ani pentru pacienții cu reflux gastroesofagian cronic și, la pacienții cu esofag Barrett constituit – screening pentru depistarea displaziei la 6-12 luni. În 2011, 2 studii publicate în JNCI și NEJM au arătat că riscul de malignizare este mult mai mic decât se considera până atunci, respectiv 0.22% și 0.12%, ceea ce necesită reconsiderarea cost-eficienței screeningului endoscopic.
Tratament
Tratamentul esofagului Barrett se face fie chirurgical, fie intervențional (prin terapii ablative – terapie fotodinamică, coagulare cu plasmă argon, rezecție mucosală endoscopică, crioablație, ablație prin radiofrecvență). Antiinflamatoarele nesteroidiene s-au dovedit a preveni cancerul esofagian la pacienții cu Barrett în mai multe studii. Antisecretoriile gastrice și fundoplicaturarea Nissen sunt benefice pentru controlul bolii de reflux gastroesofagian.
Referințe: 1) Barrett's Esophagus,NEJM 2009 (foto), 2) Barrett Esophagus and Barrett Ulcer, Emedicine, 3) Barrett’s Esophagus, ACG, 4) Asia-Pacific consensus on the managment of GERD, Gut 2016
Comments