Onicomicoza. Micoza (ciuperca) unghiilor

Onicomicoza reprezint? infec?ia fungic? a unghiei. Cel mai adesea apare la unghiile de la picioare, sale dar poate ap?rea ?i la mâini.

Bărbații sunt mai frecvent afectați decât femeile. Boala este prezentă la circa 10% dintre adulți și la o proporție mare dintre vârstnici. Onicomicoza poate afecta orice segment al unghiei: matrixul (rădăcina), patul sau lama unghială. Există 5 tipuri clasice de afectare fungică a unghiei: onicomicoza subunghială distal laterală, onicomicoza superficială albă, onicomicoza subunghială proximală, onicomicoza endonix și onicomicoza candidozică.

Cauze

Cauza onicomicozei este reprezentată de infecția cu o ciupercă de tipul: Candida, dermatofiți (Tricophyton), muceigaiuri (Fusarium, Aspergillus). Onicomicoza poate apărea destul de frecvent la pacienții cu picior de atlet. Infecția pornește de la vârful unghiei sau din șanțurile laterale, după care cuprinde toată unghia.

Factori de risc

Principalul factor care favorizează instalarea și dezvoltarea micozei unghiale este umezeala – transpirație excesivă, purtarea de adidași strâmți sau șosete din material sintetic. Fumatul, diabetul zaharat, arteriopatia periferică, insuficiența venoasă, stările de imunodepresie (HIV, tratament citostatic sau imunosupresor, inclusiv corticoterapie) și traumatismele unghiei pot de asemenea predispune la onicomicoză. Persoanele care lucrează mult cu mâinile în contact cu apa au și ele un risc crescut de a dezvolta onicomicoză. Infecția fungică este transmisibilă prin folosirea în comun a obiectelor de igienă personală sau mersul în locuri publice (piscină, spa, ștrand) în picioarele goale.

Semne și simptome

Unghia cu infecție micotică prezintă modificări de culoare, formă, textură și consistență: unghia devine casantă, capătă cloare galbenă/verde/maro/negru, mată (își pierde luciul), se îngroașă, are un aspect sfărâmicios, ”mâncat” sau ros și se poate chiar desprinde de patul unghial (onicoliză). Uneori pot apărea modificări inflamatorii ale pielii din jurul unghiei. Aspectul unghiei cu micoză este foarte inestetic. Evoluția infecției este lentă, cu distrugerea progresivă a unghiei.

Dincolo de aspectul neplăcut, onicomicoza poate cauza durere și disconfort, poate afecta mersul și poate cauza complicații severe la diabetici și la pacienții imunodeprimați.

Diagnostic

Diagnosticul se confirmă prin examen micologic: analiza la microscop a fragmentelor unghiale prelevate, după tratarea prealabilă cu o soluție onicolitică (KOH). Uneori poate fi necesară și cultura fungică și efectuarea unei fungigrame, pentru a stabili la ce antifungice este sensibilă ciuperca. Localizarea și factorii de risc pot fi sugestive pentru agentul cauzal al onicomicozei. Un examen micologic negaiv nu exclude onicomicoza, existând o rată de rezultate fals-pozitive de 10% pentru microscopia directă și de 30% pentru culturi. Frotiul direct și examinarea histologică par a avea cea mai mare acuratețe diagnostică.

Diagnosticul diferențial trebuie făcut cu psoriazisul unghial, dermatita de contact, lichenul plan, tumori unghiale sau sindromul unghiilor galbene (care asociază revărsat pleural, limfedem și unghii galbene, distrofice).

Tratament

Tratamentul constă în administrarea de antifungice și durează mai multe luni (ceea ce duce la o complianță redusă la tratament a pacienților). Terapiile topice cu antifungice (creme, unguente, geluri, soluții, lac de unghii) nu sunt de obicei eficiente, fiind nevoie de administrare sistemică; tratamentele locale rămân ca opțiune atunci când există contraindicații de tratament oral (afecțiuni hepatice preexistente, risc de interacțiuni medicamentoase inacceptabile). Doar la recomandarea medicului dermatolog, se administrează ketoconazol (Ketoconazol, Nizoral), itraconazol (Orungal) sau terbinafină (Lamisil, Terbisil), cu efectuarea în prealabil a unui set de analize pentru ficat; aceste antifungice sunt destul de toxice pentru ficat, prospectul lor menționând că există riscul de a necesita un transplant. Pe durata tratamentului este interzis consumul de alcool și se recomandă uneori și hepatoprotectoare. Tratamentul este de lungă durată (3-6 luni), timp în care antifungicul se concentrează în lama unghială și elimină micoza.

Tratamentele locale sunt reprezentate de: nizoral (ketoconazol), miconazol, exoderil (naftifină), loceryl (amorolfine), mycospor onichoset (bifnazol/uree), batrafen (ciclopirox), nonyx (acid acetic/etanoic, adică oțet). Eficacitatea acestora ca monoterapie este modestă (și necesită aplicare îndelungată, de 9-12 luni), motiv pentru care se recomandă în asociere cu terapia orală.

Avulsia unghiei (înlăturarea ei) poate completa tratamentul medicamentos și se poate face fie mecanic (chirurgical), fie chimic (cu uree).

Se află în studiu terapii laser și terapia fotodinamică.

Prevenție

Odată tratată cu succes onicomicoza, trebuie aplicate măsuri de prevenire a recurenței acesteia:

  • folosirea șosetelor de bumbac, schimbarea frecventă a acestora și spălarea lor la temperaturi ridicate (90 grade)
  • dezinfectarea încălțămintei, uscarea lor înainte de repurtare și folosirea unui spray/pudră antimicotică
  • dezinfectarea prosoapelor
  • evitarea saloanelor de manichiură-pedichiură unde nu sunt acceptate instrumentele personale
  • folosirea strict personală a unghierei, pilei și forfecuței
  • utilizarea de instrumente de igienă diferite între unghiile bolnave și cele sănătoase
  • purtarea de papuci/șlapi în locuri publice (piscină, ștrand, saună, săli de gimnastică/fitness)
  • utilizarea de mănuși de protecție atunci când preconizați lucrul prelungit cu mâinile în apă (spălarea vaselor sau rufelor)

foto: pattayadailynews.com

Comments  

# Ensiosystems USA LLC 2012-11-15 13:16
Tratementul definitiv Onicomicozei in 20 de minute!
Fara durere, fara smulgerea unghiei!
Sunati la 0735-517 858
Reply | Reply with quote | Quote

Add comment


Security code
Refresh