Glanda pineală (epifiza)

Glanda pineală (epifiza) este o glandă cu secreţie endocrină situată posterior de globii oculari, în centrul geometric al craniului, între corpul calos şi coliculii cvadrigemeni superiori.

Prezintă o conexiune cu tavanul ventriculului III, numită tija habenulară. Ventriculul III se prelungeşte în parenchimul glandei pineale, formând recesul pineal, în care pătrunde LCR.

Dimensiuni: 5 x3 mm. Greutate: 100 mg

Este bogat vascularizată, iar inervaţia este asigurată de fibre simpatice din ganglionul simpatic cervical superior şi de fibre din nevrax.

Embriologie

Pineala are origine neuroectodermală.

Histologie

Pineala prezintă la exterior o capsulă derivată din pia mater, care trimite septuri la interior dar compartimentează incomplet glanda.

Este alcătuită din stromă şi parenchim. Stoma este formată din ţesut conjuctiv reticular şi celule conjuctive. Pe măsura înaintării în vârstă creşte componenta stromală şi apar numeroase formaţiuni concentrice, lamelare numite concreţiuni calcare (nisip cerebral, corpora arenaceea, acervulus cerebri, corpi psamona). Concreţiunile calcare sunt depozite de fosfaţi şi carbonaţi (fiind radiopace ajută la localizarea pinealei pe radiografie). Parenchimul glandular este alcătuit din pinealocite şi celule interstiţiale (astrocite fibroase). Pinealocitele sunt paraneuroni (prezintă granule de secreţie în citoplasmă, secretă peptide şi amine, au numeroase prelungiri) ce secretă indolamine (melatonina, prin acetilarea şi metilarea serotoninei) şi peptide (argininvasotocina, AG I). Pinealocitele prezintă 2 enzime implicate în metabolismul aminelor biogene: N-acetiltransferaza (NAT) – implicată în acetilarea serotoninei şi HO-indol-O-metiltransferaza (HOIMT) – implicată în metilarea serotoninei.

Fiziologie

Pineala are activitate maximă în timpul copilăriei şi începe să involueze începând cu pubertatea. Glanda pineală este considerată a fi o glandă fotosenzitivă, întrucât prezintă o fotoperiodicitate a funcţiei secretorii. Datorită conexiunilor dintre pineală şi retină (retină – tract retinohipotalamic – nucleu suprachiasmatic – măduva spinării – fibre simpatice preganglionare – ganglion cervical superior – fibre simpatice postganglionare - pineala), în timpul zilei (la lumină) scade activitatea NAT şi scade producţia de melatonină iar noaptea (la întuneric) creşte activitatea NAT şi sinteza de melatonină.

Prin conversia semnalului nervos în secreţie hormonală epifiza este considerată, ca şi MSR, un traductor neuroendocrin.

Rolurile hormonilor epifizari:

  • reglarea bioritmurilor circadiene
  • efecte antigonadale şi antiovulatorii (melatonina inhibă GnRH => scade secreţia de FSH şi LH => scade steroidogeneza gonadală şi procesul de ovulaţie)
  • reglarea ritmului nictemeral
  • deprimă tonusul SNC, având efect hipnotic
  • funcţii adaptative
  • stimulează sistemul imun şi apărarea antitumorală
  • controlează procesul de senescenţă


Ultimele comentarii

  • buna ziua . am 19 ani mi-au iesit in afara normalitatii urmatoarele analize: AST ...

    Citește mai mult...

     
  • Buna ziua,ma puteti ajuta si pe mn va rog......am facut niste analize la sange ...

    Citește mai mult...

     
  • Foarte interesant articolul. Eu va recomand pentru probleme ale priele incepand de ...

    Citește mai mult...

Add comment


Security code
Refresh

The Best United Kingdom Bookmaker Ladbrokes Promo Code website review