Flora normală a organismului

Fiecare dintre noi este alcătuit din 10 trilioane de celule și adapostește 100 trilioane de bacterii.

Microbiomul uman reprezintă totalitatea microrganismelor care trăiesc pe suprafața pielii, în salivă și pe mucoase (gastrointestinală, urogenitală, respiratorie, orală, conjunctivală). Această floră normală, saprofită a organismului are roluri importante pentru sănătatea gazdei: menține un anumit pH nefavorabil dezvoltării agenților patogeni, fermentează anumite substraturi energetice, competiționează cu bacteriile patogene pentru hrană și sintetizează vitamine K și B (biotină).

În anumite condiții, flora comensală poate deveni patogenă și cauza infecții: când contaminează un alt teritoriu (ex. flora fecală ajunge în tractul urinar sau cavitatea abdominală, flora cutanată în liniile venoase) sau când organismul este imunodeprimat (ex. candidoză orală la pacienții HIV sau la cei cu tratament imunosupresor).

Iată care sunt microorganismele care pot constitui flora normală a organismului uman:

  • piele – Stafilococi (S. epidermidis), Malassezia, Streptococi, Propionibacterium acnes, fungi (dermatofiți, tricofiți), Corynebacterii, Acinetobacter johnsonii
  • nas – Stafilococ auriu
  • faringe – Streptococcus pyogenes (Streptococ beta-hemolitic de grup A), Candida albicans, Neisseria nonpatogenic, Haemophilus influenzae non-tipabil, anaerobi
  • cavitatea bucală – streptococi viridans (Streptococcus mutans), anaerobi (Bacteroides, Prevotella, Fusobacterium, Peptostreptococi, Actinomyces)
  • colon – Bifidobacterium bifidum, Bacteroides/Prevotella, E. Coli, Clostridium, Enterobacter, Proteus, Klebsiella, Enterococcus faecalis
  • vagin – Lactobacillus, Streptococi, Candida

Importanța cunoașterii acestei flore constă în aceea că prezența lor este normală în „teritoriile de rezidență” și nu înseamnă că există neaparat o infecție. Astfel, în absența unor manifestări infecțioase, prezența unui stafilococ pe piele nu înseamnă neaparat că există o stafilococie cutanată sau a unui E. Coli în scaun că este o gastroenterită. Situații în care se tratează și statusul de colonizare bacteriană, fără semne sau simptome de infecție sunt: prezența Streptococilor de grup B la gravide (care pot infecta copilul în timpul travaliului sau nașterii), bacteriuria asimptomatică la gravide și vârstnici. În plus, cunoașterea faptului că anumite bacterii pot exista în anumite teritorii în mod normal ne poate salva de la un diagnostic greșit: spre exemplu, la un pacient cu endocardită la care se recoltează 3 probe de sânge în puseu febril, dacă una iese pozitivă pentru Staphylococcus epidermidis, cel mai probabil este vorba despre contaminare și nu despre agentul cauzal al infecției endocardice.

Studiul microorganismelor care colonizează corpul uman face obiectul Human Microbiome Project (HMP).

 

Comments  

# Denisa 2015-10-14 18:02
Populatia microbiana normala in organismul uman ... ceva despre care nu detin informatii. Am fost obisnuita ca la orice infectie bacteriana (de obicei amigdalita, reusind ulterior, din cauza deselor infectii, sa fac o amigdalectomie! ) - sa folosesc antibiotic.
Acum, printr-un examen microbiologic vaginal, mi-am descoperit o infectie cu Streptococcus agalactiae sensibil la Ceftriaxon, Cefotaxime,Clin damicina, Ampicilina, Eritromicina, Penicilina,... etc .
Intrebari: Se poate extinde la nivelul intregului aparat genital daca nu urmez tratament cu unul din antibiotice? ( Presupun ca unul injectabil, Ceftriaxon sau Cefotaxime, de lunga durata, bine executat, ar putea eradica acest agent patogen!)
Sa las asa - avind in vedere ca oricum mor, iar simptomele de pete rosii si mincarime au aparut doar citeva zile , acum raminind o inflamare interna, vaginala?
Precizez ca nu sunt in vreun fel asigurat medical si deci nici inscris la medic de familie ,... de peste cincsprezece ani!
Multumesc frumos anticipat pentru raspuns!
Cu respect,
Reply | Reply with quote | Quote

Add comment


Security code
Refresh

Ultimele comentarii