Dieta la cardiaci

Dieta la cardiaci trebuie sa fie normocalorica, hiposodata si hipolipidica. Pacientii cu afectiuni cardiovasculare prezinta adesea si comorbiditati precum diabet zaharat, obezitate, hiperuricemie, dislipidemie – componente ale sindromului metabolic care necesita si ele anumite ajustari ale dietei.

Pe lângă rolul preventiv, regimul alimentar sănătos și echilibrat la pacientul cardiac poate avea chiar rol terapeutic: spre exemplu, restricția de sare poate duce prin sine la scăderea valorilor tensionale, iar restricția de grăsimi poate ajuta la normalizarea colesterolemiei. În prevenirea și managementul bolilor cardiovasculare, pe lângă dietă, un rol extrem de important îl joacă exercițiul fizic, care ajută la scăderea ponderală, tonifierea mușchiului cardiac, accelerarea metabolizării grăsimilor, scăderea rezistenței la insulină și ameliorarea disfuncției endoteliale.

Stilul de viață de tip occidental (stress, program de odihnă haotic, mese hipercalorice și inadecvate din punct de vedere nutrițional, sedentarism, fumat) cumulează foarte mulți factori de risc pentru bolile cardiovasculare. Combaterea acestor factori de risc modificabili reprezintă o intervenție esențială pentru managementul eficient al bolii. Scopul final este reducerea riscului de accidente cardiovasculare (infarct miocardic, accident cerebrovascular) și creșterea supraviețuirii cu o calitate a vieții cât mai bună.

Există mai multe diete concepute pentru pacienții cu boli cardiovasculare: dieta Heart-Friendly, dieta DASH (dietary approach to stop hypertension), dieta mediteraneeană, dieta nordică.

Principii ale regimului alimentar la pacienții cu boli cardiovasculare

  • dietă hipocalorică cu evitarea dulciurilor rafinate și a băuturilor dulci
  • scăderea aportului de sare din alimentele gătite și în special din cele semipreparate (care ascund mari cantități de sare)
  • limitarea consumului de grăsimi saturate (margarină, untură) și favorizarea celui de grăsimi nesaturate; cantitatea de lipide zilnice trebuie să fie de 55 g (pentru o dietă de 1600 kcal), 75 g (2200 kcal) sau 95 g (2800 kcal)
  • colesterolul din dietă nu trebuie să depășească 300 mg/zi (spre exemplu un gălbenuș de ou are circa 200 mg colesterol)
  • 4-6 porții zilnice de fructe și legume, nuci, alune, migdale
  • favorizarea consumului de acizi grași omega 3 și omega 9

Recomandări privind comportamentul alimentar

  • se recomandă mese mici și dese, cât mai variate pentru a crește complianța pacientului
  • se vor evita alimentele greu digerabile (ex. carne tocată, carne de miel) și cele care au fost supuse unei preparări extensive
  • aportul de grăsimi va fi redus la sub 30% din totalul caloriilor zilnice
  • nu se vor servi alimentele foarte calde sau prea reci
  • tolerabilitatea grea a regimului hiposodat cu 1.5-2.4 g sare/zi poate fi compensată prin prepararea de alimente asezonate cu condimente permise
  • nu se vor impune restricții draconice pentru că pacientul cu siguranță nu va respecta dieta; restricția severă va viza doar consumul de sare și grăsimi, restul vor fi permisive dar în cantități limitate
  • cina se va servi cu 2-3 ore înainte de culcare

Alimente recomandate

  • lapte și produse lactate degresate sau semidegresate (brânză de vaci, caș nesărat, urdă dulce, telemea de vacă desărată) – sursă de proteine, calciu, vitamina A, vitamina D, niacină (vitamina B3), riboflavină (vitamina B2)
  • carne de pui fără pieliță (deoarece conține colesterol), vită, găină, curcan – sub formă de friptură sau fiartă, doar de 3-4 ori/săptămână
  • pește slab de râu (lin, șalău, știucă, crap de primăvară) – fript sau fiert
  • ouă – doar 4-5/săptămână
  • grăsimi – unt, smântână, frișcă, margarină, ulei vegetal (floarea soarelui, soia, porumb) în cantități reduse
  • cereale integrale, făină de grâu integrală, orez decorticat, pâine albă sau intermediară fără sare, produse de panificație cu un conținut ridicat în tărâțe – conțin fibre, fier, vitamine din complexul B
  • produse făinoase – în cantitate limitată
  • oleaginoase – nuci, migdale, alune
  • fructe (mere, banane, portocale, căpșuni) din abundență – sunt bogate în fibre vegetale, vitamine și minerale și sunt sărace în lipide, sodiu și calorii
  • fructe de mare, fructe de pădure
  • dulciuri (preparate fără sare și cu puține grăsimi) – gem, marmeladă, peltea, miere
  • legume cu conținut redus în sare (morcov, fasole, salată verde, ardei, vinete, porumb) sub formă de salată proaspătă sau fierte; se vor evita varza, țelina, spanacul, leguminoasele uscate, sfecla.
  • băuturi puțin îndulcite (ceai, sucuri de fructe și legume)
  • ulei de măsline, soia, porumb, avocado, susan
  • condimente permise – pătrunjel, tarhon, oregano, mărar, leușeaan, dafin, cimbrul, lămâie
  • un pahar de vin roșu zilnic

Alimente de evitat

  • laptele – în cantitate limitată, deoarece conține sare
  • brânzeturi sărate și grase (telemea, cașcaval, brânză topită)
  • carne de porc grasă, carne tocată, carne de vânat, carne de miel, gâscă, rață, organe, conserve de carne, pește sărat sau gras (de mare), produse afumate, cârnați, bacon
  • mezeluri, cremwurști
  • pâine neagră cu sare
  • pizza, prăjeli
  • uleiuri vegetale și grăsimi saturate
  • ulei de cocos, ulei de palmier
  • produsele preparate cu bicarbonat de sodiu
  • grăsimi de tipul untură, slănină, unt sau margarină
  • legume bogate în sodiu sau celuloză: țelină, spanac, varza creață, usturoi, murături (gogoșari, varză, conopidă, gogonele)
  • dulciuri rafinate preparate cu mult unt și gălbenușuri, croissante, rulouri, checuri, torturi de ciocolată/frișcă
  • dressinguri sau sosuri cu usturoi, maioneză, muștar, smântână
  • băuturi alcoolice, apă minerală
  • condimente iuți: piper, boia, curry, muștar, ceapă, usturoi, hrean

Comments  

# Dana 2015-12-06 22:23
Multumim!!!
Reply | Reply with quote | Quote

Add comment


Security code
Refresh

Ultimele comentarii