Chemoembolizarea (chimioembolizarea) în tratamentul cancerului hepatic

Carcinomul hepatocelular (CHC) ocup? locul 5 ca frecven?? din totalul cancerelor, buy viagra cu o inciden?? anual? de 7:100.000.

Deși cancerul hepatic apare în 90% din cazuri pe fondul unei hepatopatii cronice virale (cu virusurile hepatitice B sau C) sau etanolice și screeningul la fiecare 6 luni prin ecografie hepatică și dozarea alfa-fetoproteinei ar putea identifica 97% din CHC în stadii incipiente, statisticile arată că 70% dintre diagnostice sunt puse în stadiile 3 sau 4 de boală, în care nu se mai poate efectua intervenție chirurgicală. Opțiunile terapeutice pentru cancerul hepatic sunt: rezecția hepatică (de elecție), ablația tumorală in situ (alcoolizare percunată, injectare intratumorală de acid acetic sau metode de hipertermie locală – radiofrecvență, microunde, laser, ultrasunete), metode care acționează prin ischemie tumorală (ligatura/embolizarea arterială/portală selectivă, embolizarea transarterială cu microsfere/gelaspon, chimioembolizarea transarterială cu lipiodol/etiodol sau chimiolipioembolizarea), chimioterapie sistemică, radioterapie, imunoterapie, hormonoterapie, terapie genică sau transplant hepatic. Lipsa unui program de screening face ca majoritatea leziunilor hepatice maligne să fie identificate în stadii avansate, când ating dimensiuni mari; astfel, doar în 20-30% din cazuri se poate practica tratament chirurgical.

Chimioembolizarea hepatică este o procedură modernă de tratament a tumorilor hepatice (cancer hepatic primitiv sau metastaze hepatice), care poate fi utilizată în cazul în care pacientul prezintă contraindicații pentru intervenția chirurgicală. Chimioembolizarea se realizează în laboratorul de radiologie intervențională și presupune întreruperea vascularizației tumorii, care duce la necroza țesutului neoplazic.

Metodele de ischemiere tumorală

Metodele de ischemiere tumorală au ca scop inducerea necrozei tumorii prin blocarea fluxului sangvin către țesutul neoplazic. Ischemia poate fi permanentă (ligatură chirurgicală sau embolizare arterială/portală cu particule inerte) sau intermitentă (ocluzie cu balonaș sau embolizare cu particule degradabile). Eficacitatea metodelor de suprimare a fluxului de sânge prin vasele tributare tumorii poate fi limitată de formarea de colaterale. Materialul emboligen cuprinde un agent citostatic (doxorubicină, mitomicină C, epirubicină, cisplatină, fluorodeoxiuridină, fluorouracil) și un agent ocluziv (particule de ivalon/gelaspon/gelfoam/microsfere de amidon).

Principiul chimioembolizării

Chimioembolizarea presupune întreruperea vascularizației tumorale prin injectarea selectivă în artera hepatică a unui agent citostatic și a unui agent de ocluzie. Metoda nu distruge decât țesutul tumoral, care prezintă doar vascularizație din artera hepatică, spre deosebire de parenchimul hepatic normal, care prezintă dublă vascularizație, prin artera hepatică și vena portă.

Asocierea de lipiodol/etiodol în procedura denumită chimiolipoembolizare aduce un avantaj important: lipiodolul are tropism pentru endoteliul vascular și transportă citostaticul direct la nivelul neovascularizației tumorale. Se asigură astfel o eliberare lentă constantă a citostaticului (prin emulsia de citostatic lipiodolată) la locul tumorii și se evită efectele adverse ale chimioterapiei sistemice.

Cum se realizează chimioembolizarea?

Sub ghidaj arteriografic, se cateterizează selectiv artera hepatică și se introduce materialul emboligen (citostatic+agent fixator), a cărui compoziție este stabilită de medicul oncolog. Se realizează mai multe ședințe, fiecare cu durata a 1-2 ore. Urmărirea eficienței se face prin dozarea AFP (alfa-fetoproteinei) și prin CT abdominal.

Intervenția este nedureroasă și nu necesită anestezie generală; pacientul rămâne conștient și poate comunica cu medicul pe durata procedurii. Perioada de recuperare este de doar 1 zi. Pentru creșterea eficienței, chimioembolizarea se poate combina cu ablație cu radiofrecvență.

La 2-3 zile postprocedural poate apărea o creștere a enzimelor hepatice, ca urmare a distrugerii celulelor tumorale și a unor celule non-tumorale vecine. Pacientul poate acuza dureri abdominale și subfebră. În cazul în care simptomatologia digestivă se agravează, trebuie suspectată o complicație.

Indicații, contraindicații și eficiență

Chimioembolizarea este recomandată pacienților cu tumori hepatice primare inoperabile sau metastaze (determinări secundare) de la un cancer colorectal, cancer mamar, sarcom, carcinoid sau alte tumori neuroendocrine, cancer pancreatic insular, melanom ocular sau tumori vasculare. Este o metodă paliativă bună, care oferă un plus de supraviețuire pacienților terminali.  Procedura poate fi repetată de câte ori este necesar pentru controlul bolii tumorale. Extinderea necrozei tumorale obținute prin chimioembolizare se evaluează cu CT/IRM cu substanță de contrast și ecografie Doppler color la 6-12 săptămâni de la efectuarea chimioembolizării. Rata recurențelor este de 18% la 1 an și de 30% la 2 ani. Supraviețuirea este de 54-88% la 1 an și de 18-50% la 3 ani.

Metodele de embolizare transarterială sunt contraindicate în infecțiile acute, insuficiență hepatică, insuficiență cardiacă, tromboza de arteră hepatică sau venă portă, ciroza hepatică clasa Child C, icter obstructiv sau prezența metastazelor la distanță.

Chimioembolizarea asigură reducerea sau stabilizarea tumorii în peste 60% din cazuri.

Comments  

# adrian 2016-07-24 17:45
la 3 zile dupa chemoembolizare cu lipiodol au aparut dureri la nivelul umarului drep si a partii drepte a corpului . este normal?
cat se tin acei bureti la incizie?
Reply | Reply with quote | Quote
# Laurentiu 2011-02-06 18:01
cum se manifesta dupa chemioembolizan te
Reply | Reply with quote | Quote

Add comment


Security code
Refresh

Ultimele comentarii