Cardiomiopatiile sunt afec?iuni primare ale mu?chiului cardiac, cheap no rx care asociaz? o disfunc?ie cardiac?. Afect?rile miocardului datorate ischemiei, hipertensiunii arteriale, bolilor cardiace congenitale, valvulopatiilor ?i bolilor pulmonare cronice sunt incluse în categoria cardiomiopatiilor specifice.
Clasificarea WHO/ISFC (World Health Organisation /International Society and Federation of Cardiology) grupează cardiomiopatiile în funcţie de mecanismul fiziopatologic predominant:
- cardiomiopatia dilatativă (CMD): este cea mai frecventă formă de cardiomopatie, se caracterizează prin dilataţie ventriculară şi alterarea funcţiei sistolice, uneori mergând până la insuficienţă cardiacă congestivă.
- cardiomiopatia hipertrofică (CMH): se caracterizează printr-o hipertrofie (frecvent asimetrică) a ventriculului stâng, localizată în majoritatea cazurilor la nivelul septului interventricular, unde realizează o obstrucţie dinamică în calea de ejecţie a VS (CMHO – cardiomiopatia hipertrofică obstructivă). Funcţia sistolică este conservată sau chiar amplificată până în stadiile tardive ale bolii. Afectarea iniţială este diastolică.
- cardiomiopatia restrictivă (CMR): este o formă de cardiomiopatie mai puţin frecventă, şi se defineşte printr-o alterare a umplerii ventriculare ca urmare a fibrozei endomiocardice sau infiltrării miocardului. În timp ce funcţia sistolică este normală, cea diastolică este mult modificată prin rigidizarea pereţilor ventriculari şi alterarea relaxării.
- cardiomiopatia aritmogenă de ventricul drept (CMA VD): se caracterizează prin înlocuirea progresivă a cardiomiocitelor cu ţesut fibro-adipos (degenerescenţă lipomatoasă) şi este asociată cu apariţia de tahiaritmii ventriculare prin reintrare cu originea în ventriculul drept (producând un aspect de BRS al complexului QRS în derivaţiile drepte).
- cardiomiopatiile neclasificabile: fibroelastoza endomiocardică, disfuncţia sistolică cu dilatare minimală, noncompactarea ventriculară izolată.
- cardiomiopatii specifice: ischemică, valvulară, hipertensivă, inflamatorie (post miocardită), metabolică (din glicogenoze, boli endocrine, colagenoze), din boli sistemice (leucemie, sarcoidoză), din distrofii musculare (distrofia musculară Becker, Duchenne, miotonică), din boli neuromusculare (ataxia Friedreich, sindromul Noonan, lentiginoză), în urma unor reacţii toxice sau de hipersensibilizare (la alcool, catecolamine, antracicline, radiaţii), peripartum.