Botulismul este o boal? infec?ioas? grav?, here sickness caracterizat? prin paralizie muscular? flasc?. Agentul etiologic este o bacterie numit? Clostridium botulinum, healing iar manifest?rile acestei infec?ii sunt puse pe seama toxinei botulinice. Toxina botulinic? blocheaz? eliberarea acetilcolinei la nivelul termina?iilor nervoase.
CAUZE
Clostridium botulinum este un bacil Gram pozitiv anaerob care produce neurotoxina botulinică, considerată una dintre cele mai puternice toxine. Bacteria produce spori anaerobi, care pot supravieţui în sol (sunt foarte rezistenţi). Există 7 tipuri de C. Botulinum, notate de la A la G, în funcţie de tipul toxinei produse. Aciditatea crescută, oxigenul şi uscăciunea inhibă creşterea bacteriei. Infecţia cu Clostridium botulinum se face prin consumul de alimente infectate (de obicei conserve, dar şi fructe, legume sau afumături).
Transmiterea se poate face şi prin contactul direct al unei plăgi cu solul sau cu obiectele contaminate.
C. botulinum este o bacterie prezentă la nivelul tractului gastro-intestinal al copiilor, putând fi cauza botulismului infantil.
SIMPTOME
Există mai multe forme de botulism în funcţie de modul în care are loc infectarea:
> Botulismul infantil, apare ca urmare a înghiţirii sporilor, care se dezvoltă la nivel intestinal şi eliberează neurotoxina;
> Botulismul care apare ca urmare a contaminării rănilor cu sol bogat în spori de C. Botulinum;
> Botulismul apărut ca urmare a consumului de alimente contaminate cu toxină botulinică.
Cea mai frecventă formă întâlnită este cea infantilă, sugarii fiind mai predispuşi deoarece sistemul digetiv al acestora este incomplet dezvoltat, iar pH-ul gastric este mai mare faţă de adulţi. Botulismul infantil apare la copiii mai mici de un an. Primul simptom care apare este constipaţia, urmată de slăbiciune, pierderea controlului capului şi difcultăţi de alimentaţie. Simptomele apar ca urmare a absorbţiei toxinei botulinice şi progresează până la paralizia flască descendentă simetrică. Cele mai multe cazuri sfârşesc cu deces, deşi aceşti copii sunt ventilaţi mecanic.
În cazul botulismului apărut ca urmare a consumului de alimente contaminate, în primele 12–48 de ore, după pătrunderea germenului în organism are loc incubaţia. În cazul botulismului apărut ca urmare a contaminării rănilor, perioada de incubaţie este mai mare, ajungâng uneori până la 2 săptămâni.
Debutul se manifestă prin lipsa apetitului, xerostomie (uscăciunea gurii), greaţă, dureri abdominale, constipaţie, balonare.
Perioada de stare, este caracterizată prin apariţia paraliziilor musculare, ca urmare a migrării agentului infecţios de la nivel digestiv în tot organismul. Apar paralizii oculare, tulburări de deglutiţie (disafgie), tulburări parasimpatice (scăderea secreţiei salivare, nazale, conjunctivale şi sudorale, constipaţie), paralizii flasce la nivelul muşchilor membrelor. Aceste paralizii sunt însoţite de o stare generală proastă, dar cu conştienţa păstrată.
Decesul are loc ca urmare a paraliziei musculaturii respiratorii ce cauzează asfixia. Bolnavul este la început dispneic, tahicardic şi cianotic.
DIAGNOSTIC
Diagnosticul se face mai întâi prin observarea simptomatologiei. Punerea în evidenţă a agentului cauzal se va face cu ajutorul diagnosticului de laborator. Se va urmări evidenţierea toxinei botulinice în produsele patologice recoltate: ser, materii fecale, conţinut gastric, vărsături. Bacilul botulinic poate fi observat în materiile fecale.
TRATAMENT
Se vor face spălături gastrice şi se vor administra purgative, în cazul în care contaminarea a avut loc pe cale alimentară. Se va practica seroterapia cu ser polivalent (tipurile A, B si E, care sunt implicate cel mai frecvent în apariţia bolii), aceasta putându-se repeta la câteva zile.
Bolnavii vor fi internaţi de urgenţă în spital unde li vor practica toate îngrijirile necesare (măsuri de terapie intensivă). Majoritatea pacienţilor necesită ventilaţie asistată. Pentru creşterea eliberării de acetilcolină la nivelul fibrelor nervoase se va administra guanidin hidroclorid, în scopul antagonizării efectului toxinei botulinice. Este necesară depistarea precoce a persoanelor expuse contactului cu toxina botulinică.
Vindecarea se face lent, paraliziile se remit în luni de zile. La unele persoane, tulburările de acomodare apărute ca urmare a paraliziilor şi parezelor muşchilor oculari, pot necesita corectare cu ajutorul ochelarilor.
Profilaxia infecţiei cu C. botulinum se face prin sterilizarea corectă a instrumentelor sanitare, fierberea conservelor preparate în casă, fierberea alimentelor presupuse contaminate, evitarea consumului conţinutului conservelor bombate, deteriorate sau cu termen de valabilitatea expirat.
În zilele noastre, toxina botulinică este folosită în medicina estetică, sub formă de Botox, pentru îndepărtarea ridurilor.
De asemenea, toxina botulinică produsă de C. Botulinum poate fi considerată şi o potenţială armă biologică.