Prostata, case glanda anexa a aparatului genital masculin, este o formatiune glandulara cu structura fibromusculara situata în jurul portiunii initiale a uretrei, la baza vezicii urinare. Odata cu înaintarea în vârsta apare o crestere benigna a dimensiunilor prostatei - afectiune denumita adenom de prostata (sau mai corect, hiperplazie nodulara a prostatei).
Adenomul prostatic apare frecvent la barbatii peste 50 ani si ia nastere în zona centrala a glandei, periureteral, spre deosebire de adenocarcinomul de prostata (ADK), care este localizat la periferie. Principalele simptome asociate adenomului de prostata sunt tulburarile de mictiune, datorate comprimarii uretrei de catre tesutul prostatic marit.
RAPEL ANATOMO-FIZIOLOGIC
Prostata este localizata în spatiul pelvisubperitoneal, în loja prostatica, cuprinsa între simfiza pubiana (anterior), rect (posterior), diafragma urogenitala (inferior) si vezica urinara (superior). Uretra strabate prostata vertical, iar cele 2 canale ejaculatoare o strabat oblic, deschizându-se în uretra prostatica. Macroscopic, prostata apare ca un con turtit, cu vârful îndreptat în jos si înainte. Din punct de vedere histologic, prostata este alcatuita dintr-o stroma conjunctivo-musculara si un parenchim glandular (alcatuit din glande tubulo-alveolare). Odata cu înaintarea în vârsta, în parenchimul prostatic pot aparea calcificari numite corpora amylaceea. Prostata este responsabila de secretia lichidului prostatic alcalin, bogat în calciu, citrat, fosfor si profibrinolizina. Prin contractia capsulei prostatice, lichidul este eliminat în uretra, unde se adauga spermei.
SIMPTOME ALE ADENOMULUI DE PROSTATÃ
Adenomul de prostata se manifesta prin:
> disurie (disconfort în timpul actului mictional)
> greutate în initierea mictiunii, prelungirea timpului de urinare, contractia suplimentara a muschilor abdominali, "vezica de lupta"
> jet urinar fara presiune
> polakiurie diurna si nocturna (urinari mici si dese)
> tenesme vezicale (senzatie imperioasa de a mictiona)
> distensie vezicala, incontinenta urinara
Pacientii care prezinta nicturie au tulburari de odhina din cauza întreruperii frecvente a somnului. Totodata, prezenta reziduului vezical (normal 20-40 ml, poate ajunge pâna la 100 ml în adenomul de prostata) favorizeza aparitia infectiilor urinare. Simptomatologia în adenomul de prostata evolueaza lent, perioadele de aparenta remisiune alternând cu perioade de exacerbari.
CAUZE
Cauza aparitiei adenomului de prostata este reprezentata de un deficit al hormonilor testiculari, cu o crestere relativa a raportului estrogeni/dihidrotestosteron. Estrogenii induc o crestere a sensibilitatii receptorilor nucleari la dihidrotestosteron, iar cuplarea DHT la receptori are un efect proliferativ la nivel prostatic. De asemenea, exista si o enzima implicata în acest proces patologic - 5? reductaza - care catalizeaza procesul de transformare a testosteronului în dihidrotestosteron.
DIAGNOSTIC
Anamneza releva o simptomatologie sugestiva pentru adenom, iar tuseul rectal pune în evidenta modificarile caracteristicilor glandei prostatice (forma globuloasa, cu sant median sters, consistenta ferma-elastica, nedureroasa). Pentru confirmarea diagnosticului, se determina valoarea PSA (antigenul specific prostatic): PSA total sau PSA liber. Valoarea crescuta a PSA sugereaza o afectiune a prostatei - benigna sau maligna, în functie de valori si de raportul celor 2 fractii (PSA liber, total).
Se mai poate efectua ecografie abdominala (care evidentiaza vezica urinara si gradul de distensie al acesteia, lobul median prostatic, volumul global al prostatei, prezenta reziduului vezical, a litiazei sau tumorilor vezicale). Ecografia transrectala permite o apreciere mai precisa a diferitelor zone ale prostatei. Urografia intravenoasa este indicata pentru evaluarea impactului asupra functiei excretorii. CT si RMN nu sunt necesare pentru investigarea adenomului de prostata.
Diagnosticul diferential al unei prostate marite de volum trebuie facut cu prostatita cronica hipertrofica, atonia prostatica si tumorile prostatice. În cazul unei prostate de volum normal, trebuie excluse stricturile ureterale sau vezica neurogena. Prezenta unor noduli prostatici la tuseul rectal ridica suspiciunea unui cancer de prostata, ceea ce necesita efectuarea unei biopsii. Nu în ultimul rând trebuie exclusa si litiaza prostatica, desi este o entitate foarte rara.
TRATAMENT
În trecut, dupa stabilirea diagnosticului, singura forma de terapie recomandata era tratamentul chirurgical, care consta în rezectia totala a glandei, numita prostatectomie (adenomiectomie chirurgicala). Interventia se face prin abord anterior transvezical sau retropubian, calea perineala si posterioara fiind actualmente abandonate. Prostatectomia poate prezenta complicatii: hemoragii perioperatorii, complicatii urinare (incontinenta urinara), sexuale (ejacularea retrograda cu sterilitate secundara, dar fara afectarea potentei) si infectioase, dar are o rata de succes mare.
În cazul formelor usoare, se poate apela la tratament medicamentos, care consta în influentarea functiei hormonale:
> Finasterid, un inhibitor al 5 alfa reducatazei, care are rezultate bune si putine efecte adverse. În cazul tratamentului cu finasterid, are loc o scadere în volum a glandei dupa o perioada de timp.
> Terazosin, actioneaza prin blocarea receptorilor alfa-1 adrenergici de la nivelul capsulei prostatice. Terazosinul este folosit ca tratament simptomatic, volumul glandei ramânând acelasi.
> Anti-aromataze (inhiba transformarea hormonilor androgeni în estrogeni)
Alte metode terapeutice mai sunt:
> ablatia endoscopica a adenomului de prostata (rezectie transuretrala a prostatei), care prezinta riscul de hemoragii perioperatorii si de sindrom post-rezectie (ca urmare a resorbtiei lichidului de irigatie apare hipervolemie cu hemodilutia si chiar hemoliza). Rata de recidiva este de 15% la 8 ani. Procedura este recomandata doar pentru adenoamele mici, sub 40g, la care probabilitatea unei recivide prin tesut adenomatos restant este mai mica.
> electrovaporizarea transuretrala a prostate (presupune folosirea unei anse electrice care diseca si vaporizeaza tesutul adenomatos; are avantajul unei hemostaze excelente).
> hipertermie locala, crioterapie prostatica, divulsia prostatica, proteze endoprostatice, incizia transuretrala a prostatei, prostatectomia transuretrala indusa de laser (TULIP).
COMPLICATII
> retentie acuta de urina (glob vezical, care necesita cateterizare fie prin punctie suprapubiana, fie transuretrala)
> hematurie
> litiaza vezicala, diverticuli vezicali
> prostatita
> infectii urinare
Comments