Realizarea unui bypass arterial intracranian necesit? de obicei întreruperea fluxului sangvin pe un segment arterial de câ?iva cm, ed care presupune un risc de stroke asociat interven?iei.
Un nou gadget medical permite neurochirurgilor să redirecționeze fluxul sangvin ocolind un anevrism sau o tumoră fără a opri circulația în porțiunea unde se implantează bypass-ul. Este vorba despre kit-ul chirurgical Elana (Excimer Laser Assisted Non-Occlusive Anastomosis) dezvoltat în 1993 la University Medical Center Utrecht (Olanda) și aprobat recent de FDA ca Humanitarian Use Device (adică un device conceput pentru diagnosticul sau tratamentul unei boli ce afectează sub 4000 persoane din SUA anual; pentru o astfel de aprobare compania producătoare trebuie să demonstreze siguranța dispozitivului, că probabil beneficiile depășesc riscurile și că nu mai există device-uri similare pentru tratamentul bolii respective). Procedura constă în realizarea arteriotomiei laser, anastomozarea pe rând a 2 proteze vasculare în aval și în amonte de segmentul arterial dorit a fi scurtcircuitat și suturarea cap la cap a celor două, urmată de stabilirea fluxului prin segmentul de bypass. Chirurgia de bypass cu kit-ul Elana este contraindicată în cazul în care arterele prezintă semne de ateroscleroză sau calcificare la locul de anastomoză, dacă pereții sunt mai groși decât cei ai arterei carotide sau dacă prezintă anomalii anatomice.
Despre bypass-ul arterial intracranian
Bypassul cerebral este o procedură chirurgicală de revascularizare, echivalentul bypassului coronarian. Procedura constă fie în conectarea unei artere extracraniene (facială, temporală, occipitală) la o arteră intracraniană, fie în folosirea unui graft vascular (venă safenă, arteră radială/ulnară) pentru redirecționarea fluxului sangvin ocolind un segment arterial care este îngustat, blocat sau dilatat anevrismal (rareori se efectuează anastomoza a 2 artere intracraniene). Grafturile sunt folosite în special atunci când este necesară bypass-area unei artere de calibru mare iar cealaltă tehnică pentru artere cu flux redus. Cel mai frecvent bypass EC-IC (extracranian-intracranian) este STA-MCA, care constă în conectarea arterei temporale superficiale la artera cerebrală medie. Chirurgia de bypass este indicată în caz de anevrism, tumori, boala Moya-Moya sau stenoze arteriale prin plăci aterosclerotice care nu pot beneficia de tratament endovascular. Înaintea operației, pacientul este evaluat angiografic și ecografic și supus unui test de ocluzie cu balon (pentru a verifica dacă artera afectată poate fi temporar clampată fără afectarea fluxului sangvin către creier; testul se efectuează prin cateterism, urmărind dacă pe durata umflării balonului apar semne neurologice – ceea ce înseamnă că circulația colaterală este insuficientă pentru suplinirea întreruperii fluxului prin artera afectată). Cu 1-2 săptămâni anterior intervenției trebuie oprită administrarea de antiinflamatoare nesteroidiene sau alte medicamente/produse naturiste care cresc riscul hemoragic, întrerupt fumatul și consumul de alcool. Operația durează circa 3 ore și presupune mai multe etape: pregătirea pacientului (cadru de fixare, raderea părului), disecția arterei donor, efectuarea craniotomiei, localizarea arterei recipient, clamparea celor 2 artere și anastomoza lor, declampare și verificarea fluxului sangvin prin bypass și închiderea craniotomiei. După operație, pacientul este evaluat prin ecografie Doppler și CT (pentru infirmarea dezvoltării unei complicații) și va primi analgezice și profilaxie anticonvulsivantă. Prima operație de bypass arterial cerebral a fost făcută în 1967 în Elveția de către Gazi Yasargil.
Referințe: