Ca orice alt screening, cel pentru cancerul pulmonar are ca scop identificarea precoce a malignit??ii la persoanele asimptomatice.
Actualmente nu există nicio metodă de screening acceptată pentru cancerul pulmonar dintr-un motiv simplu: screeningul nu trebuie să aibă reacții adverse, însă screeningul imagistic poate constitui un factor de risc pentru cancerul pulmonar, prin expunerea repetată la radiații X (ducând astfel la o sedative-drugs.com a cancerului în populația supusă screeningului). Din acest motiv și studiile privind screeningul cancerului pulmonar nu au fost făcute în populația generală, ci doar în populații cu risc crescut (fumători, expuneri profesionale la carcinogeni).
Până în 2007 ghidurile americane recomandau împotriva screeningului pentru cancer pulmonar, întrucât nu existau dovezi suficiente privind eficacitatea acestuia (ACCP 2007). Ultimele ghiduri revizuite ale American Cancer Society publicate în JAMA recomandă însă screeningul cancerului pulmonar la persoanele cu expunere de peste 30 pachete-ani (echivalentul a 1 pachet/zi timp de 30 ani). Chiar și foștii fumători care s-au lăsat de mai puțin de 15 ani dar care au fumat zilnic câte 1 pachet timp de 30 ani trebuie incluși în screening.
Principalele metode de screening evaluate sunt radiografia toracică, examenul sputei și tomografia computerizată (CT).
Screeningul prin radiografie toracică și spută nu este eficient în reducerea mortalității, conform unei meta-analize Cochrane.
În ceea ce privește screeningul prin CT, acesta poate identifica cea mai mare parte a tumorilor în stadiul 1 (când succesul terapeutic este maxim și supraviețuirea cea mai bună), potrivit studiului I-ELCAP. Între cele 2 metode imagistice, radiografia este net inferioară, pierzând până la 75% dintre diagnosticele de cancer identificare de CT (conform Kaneko et al).
Deși un studiu din JAMA nu a arătat niciun beneficiu asupra mortalității a screeningului prin CT, cercetări mai recente publicate în NEJM au arătat contrariul: screeningul prin CT reduce mortalitatea cu 20% față de screeningul prin radiografie toracică. Problema la screeningul prin CT low-dose este că sunt detectate anomalii la circa 40% dintre pacienții screenați, ceea ce antrenează investigații suplimentare - repetarea CT, bronhoscopie, biopsie pulmonară sau alte proceduri invazive; în 95% din cazuri, rezultatele acestora sunt negative pentru cancer pulmonar. Astfel, pentru fiecare 5-6 vieți salvate prin screening, se produce un deces din cauza procedurilor diagnostice suplimentare impuse de un rezultat anormal la CT.
Întrucât imagistica are destule limite, cercetătorii au început să caute și alte metode de screening: testele respiratorii au arătat rezultate promițătoare până acum.