Glicemia reprezint? cantitatea de zah?r (glucoz?) m?surat? în sânge.
Glicemia a jeun (pe nemâncate)
Glucoza reprezintă principala sursă de energie a celulelor. Nivelul glucozei din sânge (glicemia) reflectă în principal echilibrul dintre secreția de insulină și cea de glucagon. Dozarea glicemiei este indicată pentru diagnosticarea insulinomului, depistarea diabetului zaharat sau prediabetului, calcularea necesarului de insulină la diabetici și evaluarea tulburărilor de metabolizare a carbohidraților.
Pentru determinarea glicemiei se recoltează aproximativ 7 ml de sânge venos într-o eprubetă sterilă.
- Prematuri: 20-60 mg/dl
- Nou-născuti: 30-60 mg/dl
- Sugari: 40-90 mg/dl
- Copii sub 2 ani: 60-100 mg/dl
- Copii cu vârsta mai mare de 2 ani și adulti: 70-100 mg/dl
Interacțiuni
Următoarele medicamente pot determina valori scăzute ale glicemiei: acetaminofen (paracetamol), alcool, clofibrat, contraceptive orale, disopiramida, enalapril, eritromicină, fenfluramină, gemfibrozil, gliburid, guanetidină, inhibitori de monoaminoxidază (IMAO), insulină, nitrazepam, oxandrolona, oximetolona, pentamidină, prometazină, propranolol, steroizi anabolizanți, sulfoniluree, tolazamidă, tolbutamidă, verapamil.
Rezultate fals scăzute ale glicemiei pot aparea în cazul unei leucocitoze importante.
Valori crescute ale glucozei serice pot fi determinate de: antidepresive triciclice, betablocante, clonidină, clorpromazină, contraceptivele orale, corticosteroizi, dextroză, dextrotiroxina, diazoxid, diuretice, epinefrină, fenitoină, fenotiazine, furosemid, glucagon, hormoni secretați de glanda tiroidă, izoniazidă, litiu, nifedipină, nortriptilină, octreotid, piperacetazina, rezerpină, rifampicină, salbutamol, salicilați, secretină, somatostatină, tiazide, triamcinolon, triamteren.
Nivele fals crescute ale glicemiei apar în uremie sau ca urmare a nerespectării postului alimentar.
Variații patologice
- Valori scăzute (hipoglicemie): supradozare de insulină, inaniție, sindroame de malabsorbție, postgastrectomie, consum de alcool, insulinom, afecțiuni hepatice severe, insuficiență hipofizară, hipotiroidie, boala Addison, galactozemie, intoleranță ereditară la fructoză, deficit de glucagon, boala von Gierke, boala urinii de arțar.
- Valori crescute (hiperglicemie): diabet zaharat, diabet gestațional, glucagonom, feocromocitom, sindrom Cushing, hemocromatoză, insuficiență renală cronică, pancreatită acută, infarct miocardic acut, accident vascular cerebral, administrare de dextroză/ diuretice/ corticosteroizi, sarcina, răspuns acut la stres, acromegalie.
Recomandări pentru pacient
Pentru determinarea glicemiei à jeun este necesar postul alimentar de cel puțin 8 ore (acesta nu trebuie sa depașească 16 ore pentru a preveni hiperglicemia de rebound). Nu se administreaza insulină sau medicație antidiabetică orală înaintea recoltarii decât dacă se dorește evaluarea glicemiei sub tratament.
Glicemia postprandială
Este indicată pentru diagnosticarea insulinomului, a diabetului zaharat și al diabetului gestațional (săptamâna 24-28 de sarcină - se determină glicemia postprandială la 1 oră, upă ingestia unei soluții de 50g glucoză). În orice moment postprandial, glicemia nu trebuie să fie mai mare de 200 mg/dl. Valori între 140 și 200 mg/dl impun efectuarea unui test de toleranță la glucoză orală (TTGO).
Valori normale
- Glicemia la 1 oră postprandial: sub 140mg/dl
- Glicemia la 2 ore postprandial: adulți sub 50 de ani - valori mai mici de 140 mg/dl, între 50-60 de ani - valori sub 160 mg/dl
Interacțiuni
Stressul poate determina valori crescute ale glicemiei.
Variații patologice
- Valori scăzute: supradozarea insulinei, maldigestie, malabsorbție, insulinom, insuficiență hipofizară, hipotiroidie, boala Addison.
- Valori crescute: diabet zaharat, diabet gestațional, glucagonom, feocromocitom, sindrom Cushing, insuficiență renală cronică, administrare de diuretice/ dextroză/ corticosteroizi, pancreatită acută, acromegalie, sarcina, efort fizic, răspuns acut la stres.
Comments