Hepatita virala C este o boala cu transmitere parenterala cauzata de virusul hepatitic C (VHC). Infectia cu HCV este caracterizata de o rata mare de forme acute asimptomatice (pâna la 75% cazuri) si de o rata mare de cronicizare (între 60-90% dintre infectiile acute progreseaza spre infectie cronica). La 20-30 ani de la contactul infectant cu VHC, 10-20% dintre pacienti dezvolta hepatita cronica virala si 1-5% dintre acestia fac cancer hepatic.
Hepatita cronica virala reprezinta o adevarata problema de sanatate publica în România, având în vedere ca un procent de 10% din populatie este infectata fie cu VHB, fie cu VHC.
DIAGNOSTICUL INFECTIEI VHC
Actualmente, diagnosticul infectiei cu VHC se face prin determinarea anticorpilor anti-HCV si prin dozarea viremiei (HCV-RNA). Tendinta ultimilor 10 ani a fost de cercetare a unor noi markeri, cât mai sensibili, care sa poata fi folositi în screeningul infectiei cu virusul hepatitic C.
Antigenul Core HCV este o proteina de 21 Kda codificata de regiunea stabila a genomului HCV si reprezinta o componenta majora a capsidei virale. Tabloul serologic al HCV core antigen este foarte similar cu modificarile HCV-RNA, inclusiv pe durata tratamentului. În ultimii 10 ani au fost dezvoltate mai multe teste de determinare a Ag Core HCV, însa acestea nu au fost bine primite în practica clinica datorita sensibilitatii scazute. Sensibilitatea testelor moderne pentru Ag Core HCV ajunge la 97-98%, comparativ cu HCV-RNA, care a fost considerat gold-standard-ul de diagnostic. Avantajul determinarii Ag Core este ca este o metoda mai ieftina, mai usor de efectuat, iar testul nu depinde de conditiile de depozitare.
Studii recente arata ca eficacitatea Ag Core HCV de a detecta infectia în probe de sânge preseroconversie (care sunt HCV-RNA pozitive) este de 85-98%. Determinarea antigenului core este utila în special în situatiile în care anticorpii anti-HCV sunt negativi (însa viremia este prezenta): este vorba despre infectiile recente (pacientul se afla în fereastra imunologica), infectiile oculte si infectiile la imunodeprimati.
Cea mai noua generatie de teste pentru Ag Core HCV foloseste tehnica CMIA (chemiluminescent microparticle immunoassay) - unul dintre ele este testul ARHITECT (Abbott). Probele de analizat sunt pretratate în vederea lizarii particulelor virale, cu expunerea antigenului core, pentru disocierea complexelor antigen-anticorp si pentru inactivarea anticorpilor. Testul este în totalitate automat si dureaza aproximativ 3,5 ore.
UTILITATEA ÎN PRACTICA CLINICÃ
Antigenul Core HCV este detectabil cu mult timp înaintea aparitiei anticorpilor anti-HCV, înca de la debutul infectiei. În cazul infectiei cu virusul hepatitic C, fereastra serologica (intervalul de timp de la momentul infectarii pâna la dezvoltarea unui titru detectabil de anticorpi) poate dura pâna la 35 zile. Un test pentru anticorpi anti-HCV nu exclude infectia deoarece pacientul se poate afla în faza de incubatie.
Antigenul Core este prezent atât în infectiile acute, cât si în cele cronice - fiind analog al Ag Hbs din infectia cu virusul hepatitic B. Totodata, Ag Core HCV este un indicator de infectie anterioara cu virusul C, chiar si în absenta viremiei si excretiei totale a virusului din organism. Fiind usor de realizat si relativ ieftin (comparativ cu PCR pentru ARN-VHC), testul poate fi folosit ca metoda de screening pentru pacientii cu risc crescut de infectie cu virusul C (pacienti dializati, toxicomani), precum si pentru testarea sângelui de transfuzat. Nu în ultimul rând, poate fi utilizat ca un test cantitativ pentru monitorizarea terapiei.
29 iunie 2009