Studiul SEPHAR - Prevalenţa hipertensiunii arteriale şi evaluarea riscului cardiovascular

Studiul SEPHAR (study for evaluation of prevalence of hypertension and cardiovascular risk in an adult population in Romania) este primul studiu epidemiologic na?ional care a fost derulat în România ?i a avut ca scop determinarea prevalen?ei hipertensiunii arteriale ?i a unor factori de risc cardiovasculari în rândul popula?iei adulte.

Studiul s-a desfăşurat în perioada februarie-noiembrie 2005 şi a fost condus de prof. dr. Maria Dorobanţu (şeful Clinicii de Medicină Internă şi Cardiologie din Spitalul Clinic de Urgenţă „Floreasca”, Bucureşti, preşedinte al Grupului de Lucru de Hipertensiune al SRC în perioada 2002 – 2005).

“Trebuie făcută o depistare activă a hipertensiunii şi a celorlalţi factori de risc, întrucât gradul de conştientizare a populaţiei faţă de riscul creşterii tensiunii arteriale este încă foarte mic.” (revista Stetoscop nr. 60/2007, interviu cu prof. Dr. Maria Dorobanţu)

Metodologie

Motivaţia studiului a fost reprezentată de absenţa datelor la nivel naţional despre: prelavenţa HTA în populaţia generală, profilul pacientului hipertensiv în România, factorii de risc asociaţi cu HTA, tratamentul pacientului hipertensiv în România. În studiu au fost incluşi peste 2000 subiecţi cu vârsta peste 18 ani, care au fost intervievaţi pe bază de chestionar şi cărora li s-a măsurat TA (conform recomandărilor ESH), greutatea corporală, înălţimea, circumferinţa taliei şi li s-a prelevat sânge pentru determinarea glicemiei, profilului lipidic (colesterol total, HDL, LDL, TG) şi proteinei C reactive.

Rezultatele studiului

HTA, definită prin valori ale tensiunii arteriale peste 140/90 mmHg, a fost prezentă la 40% din subiecţi. Repartiţia pe sexe a persoanelor hipertensive a fost: 51% bărbati şi 49% femei (la grupele de vârstă tinere procentul bărbaţilor a fost mai mare, iar la vârstnici procentele au fost egale). Dintre aceştia, peste 50% nu erau diagnosticaţi şi nu se ştiau hipertensivi. Valorile tensiunii arteriale au fost: uşoară la 55% dintre subiecţi, medie la 29% dintre subiecţi, severă la 16% dintre subiecţi. Prezenţa HTA izolată a fost mai rară decât cea însotită de alţi factori de risc cardiovasculari. Din totalul de 42% persoane care se ştiau hipertensive, doar 17,8% respectau întocmai tratamentul şi îşi controlau eficient valorile TA. La întrebarea “medicul dvs. a observat că aveţi HTA?”, 64% dintre respondenţi au răspuns negativ. Dintre pacienţi cunoscuţi hipertensivi, doar 39% erau sub tratament – 37% cu monoterapie (predominant IECA), 43% cu biterapie (combinaţia predominantă fiind IECA+diuretic, urmată de beta-blocant+diuretic).

În ceea ce priveşte factorii de risc cardiovasculari, obezitatea a fost prezentă la 37% din totalul subiecţilor (56% fiind obezi după criteriul IMC), mai frecvent la femei decât la bărbaţi la toate categoriile de vârstă, diabetul zaharat a fost identificat la 5% (alţi 13% având toleranţă alterată la glucoză) iar dislipidemia la 46% din populaţia studiată (hipercolesterolemie totală la 24% dintre subiecţi, LDL peste 130 mg/dl sau peste 100 mg/dl la diabetici la 24% dintre subiecţi, TG peste 150mg/dl la 23% dintre subiecţi). 29% dintre cei intervievaţi erau fumători, şi alţi 14% s-au declarat foşti fumători. Aşadar, doar 14% din lotul studiat (reprezentativ pentru populaţia adultă a României) nu are niciun factor de risc. În evaluarea obezităţii, pe lângă criteriul IMC, a mai fost folosit şi criteriul circumferinţei taliei, care este corelat cu grăsimea viscerală metabolic activă. În ceea ce priveşte repartiţia pe zone geografice (făcută după datele de la Institutul Naţional de Statistică), cele mai mari procente de hipertensivi, obezi, dislipidemici şi diabetici au fost întâlnite în regiunile cu cel mai scăzut nivel socio-economic.

Riscul cardiovascular la 10 ani a fost estimat după sistemul SCORE (Systematic COronary Risk Evaluation) şi a fost în medie de 3,5% (5,4 la bărbaţi faţă de 1,7% la femei). 20% dintre subiecţi au avut un risc înalt (mai mare de 5%), iar 4% dintre subiecţi  – toţi bărbaţi – un risc foarte înalt (mai mare de 15%). Riscul cardiovascular a fost omogen distribuit pe regiuni greografice. Prevalenţa hipercolesterolemiei ca factor de risc CV a fost ridicată (40%), ca şi prevalenţa hipertensiunii arteriale sistolice (36,6%). Prevalenţa fumatului a fost similară cu cea a altor ţări europene (27%).

Concluzii ale studiului Sephar (România, 2005)

  • 40% din populaţia adultă a României suferă de hipertensiune arterială
  • riscul cardiovascular la 10 ani în populaţia adultă a României este de 3,5%
  • doar una din două persoane adulte ştie ce valori tensionale are şi cunoaşte complicaţiile pe care le poate da hipertensiune arterială
  • din totalul populaţiei hipertensive, doar 1/5 respectă întocmai tratamentul şi îşi controlează tensiunea arterială

Puteți accesa rezumatul articolului original aici. Detalii despre studiu pe sephar.ro.

Comments  

# doctorasul 2011-12-29 21:41
`
SCORE nu evalueaza riscul global, ci mortalitatea.
nu se aplia decat subiectilor DE PESTE 35 de ani. asa a fost conceput.
eu zic sa revedeti si categoriile de risc...astia cind au lansat score vorbeau de 20 la suta.....da noi sintem mai gravi,ca sintem romani

succesuri in continuare, mai publicati, eu o sa critic
Reply | Reply with quote | Quote

Add comment


Security code
Refresh

Ultimele comentarii