Sănătatea și criza financiară

S?n?tatea cost? din ce în ce mai mult, clinic physician consecin?? a cre?terii speran?ei de via?? ?i implicit a prevalen?ei bolilor.

Chiar și când sunt bine finanțate (16% din PIB în SUA, față de 4% în România), sistemele sanitare au fonduri insuficiente pentru acoperirea îngrijirilor medicale, dar ce se întâmplă când mai apare și o criză financiară?

Ei bine, iată care sunt efectele crizei financiare asupra sănătății:

  • creșterea ratei de suicid la persoanele sub 65 ani, în paralel cu creșterea ratei de șomaj, după cum arată un raport din Lancet asupra 10 țări europene, inclusiv România
  • apariția unei generații de copii de criză, soluție pe care unele femei au identificat-o pentru evitarea concedierii (fapt susținut de creșterea numărului concediilor de maternitate)
  • creșterea incidenței bolilor psihice, a celor metabolic-nutriționale (prin criză alimentară) și a celor cardiovasculare (stressul financiar fiind un important factor de risc cardiovascular)
  • refugierea persoanelor cu probleme socioeconomice în alcool, tutun și droguri (fumătorii au o probabilitate cu 13% mai mică de a renunța în timpul unei crize economice, iar foștii fumători o probabilitate mai mare de a se reapuca de viciu)
  • suprasolicitarea profesională a angajaților și prelungirea programului de lucru din teama de a nu-și pierde locul de muncă, ceea ce poate avea consecințe asupra sănătății atât pe termen scurt dar și pe termen lung
  • diminuarea fondurilor alocate prevenției și paliației prin redirecționare către asistența medicală curativă
  • reducerea asistenței financiare a sănătății din țările subdezvoltate
  • scăderea utilizării serviciilor medicale private cu supraaglomerarea celor de stat
  • singurul efect pozitiv al crizei – scăderea numărului de victime în accidentelor rutiere (reflectând utilizarea mai redusă a mașinilor)

Referințe: Financial crisis and global health, WHO

Add comment


Security code
Refresh

Ultimele comentarii