Torticolisul (gâtul strâmb, and gâtul în?epenit) reprezint? pozi?ia vicioas? a capului caracterizat? prin înclinarea acestuia c?tre partea afectat? ?i rota?ia b?rbiei c?tre partea s?n?toas?, ca urmare a contrac?iei involuntare a mu?chiului sternocleidomastoidian (SCM).
Pacientul cu torticolis prezintă o limitare a mișcărilor de rotație și flexie laterală a gâtului, care uneori poate merge până la imobilizarea și rigidizarea regiunii cervicale. Boala este mai frecventă la sexul feminin și predomină pe partea dreaptă.
Există mai multe tipuri de torticolis:
Torticolis muscular congenital – Este caracterizat prin întinderea sau fisurarea mușchiului sternocleidomastoidian în timpul travaliului, cu formarea unui hematom, fibroză și retracție musculară, care duc la poziția vicioasă a capului. Pe lângă tramatismele obstetricale, o altă cauză incriminată în apariția torticolisului congenital este malpoziția intrauterină a fătului. La nivelul gâtului se poate palpa o nodozitate (olivă) în consistența mușchiului, iar mușchiul de partea afectată apare mai scurt. Bebelușul ține capul aplecat de partea bolnavă și rotat de partea sănătoasă. Torticolisul este depistat în primele 4-8 săptămâni de la naștere și este mai frecvent la primul născut al mamei. De obicei dispare în primele 6-8 luni de viață. Torticolisul congenital beneficiază de tratament medical (conservator) până la vârsta de 2-3 ani – constând în efectuarea de mișcări active de flexie/extensie, gimnastică (nu masaj pentru că agravează fibroza!), care în 5-10% din cazuri trebuie urmat de tratament chirurgical după vârsta de 3 ani – constând în tenotomie, imobilizare cu guler cervico-nucal și kinetoterapie. Copiii cu torticolis congenital trebuie să beneficieze și de un consult de ortopedie pediatrică și o radiografie de bazin-șold, deoarece în 20% din cazuri se asociază și displazia congenitală de șold.
Torticolisul obișnuit (banal) – Apare după o mișcare bruscă a gâtului, după un traumatism la nivelul regiunii cervicale sau după menținerea unei poziții defectuoase în timpul somnului. Tratamentul constă în administrarea de miorelaxante (decontracturante musculare), analgezice și fizio-kinetoterapie. Unele cazuri pot răspunde favorabil la acupunctură.
Torticolisul spasmodic – Se caracterizează prin distonii ale musculaturii cervicale, a cărei contracție poate provoca malpoziții ale gâtului. Pacientul prezintă accese de contacții dureroase care blochează capul în rotație (torticolis), flexie laterală (laterocolis), flexie anterioară (antecolis) sau extensie (retrocolis). În cazul episoadelor repetate de torticolis spasmodic, se pot efectua injecții cu toxină botulinică, care determină paralizie musculară și împiedică apariția spasmelor.
Torticolis simptomatic – Este un simptom al unei boli cauzale: displazie musculară, adenopatii laterocervicale, infecții ORL (otomastoidită, faringo-amigdalită), afecțiuni ale coloanei vertebrale (osteomielită, disciită, TBC vertebral – morbul Pott, scolioză, subluxație atlanto-axoidiană), arsuri, scrofuloză (TBC ganglionar), boli neurologice, torticolis din malformații (sindrom Klippel-Feil, blocuri vertebrale, hemivertebre, boala Sprengel, pterigium coli), medicamente (antipsihotice neuroleptice).
Comments