Criptorhidismul (testicul ascuns) define?te absen?a unui testicul din scrot.
În mod normal, testiculele se formează în cavitatea abdominală din luna a 2-a de viață intrauterină, urmând să coboare prin canalul inghinal în scrot în ultimele 2 luni de sarcină – proces numit descensus testis. Procesul de descensus prin abdomen este controlat de hormonul anti-Mullerian (AMH), iar coborârea prin canalul inghinal de androgeni (testosteron). Coborârea incompletă a testiculului apare la circa 3% din nou-născuții băieți la termen și până la 30% din prematurii de sex masculin. La 80% din copiii cu criptorhidism la naștere, testiculul coboară în scrot până la vârsta de 1 an (ca urmare a secreției de gonadotropine și testosteron din primele luni de viață).
Cauza o reprezintă anomalii ale gubernaculului (ligamentul care leagă testiculul de scrot), procesului vaginal sau funiculului spermatic, rezistența la AMH/androgeni sau secreția deficitară a unui hormon testicular numit descendină. De cele mai multe ori criptorhidismul este idiopatic (fără cauză). Alți factori de risc sunt: istoricul familial de criptorhidism, restricția de creștere intrauterină, prematuritatea, greutatea mică la naștere, consumul de antiinflamatoare (Kristensen et al), alcool sau cafea de către gravidă, diabet gestațional, sarcina gemelară. Criptorhidismul poate apărea și în cadrul unor sindroame de malformații congenitale – extrofia cloacală, omfalocel, gastroschizis, sindrom Nonan, sindrom Prader-Willi.
Criptorhidismul este cea mai frecventă anomalie genitală la băieți și trebuie diferențiat de monorhism, o condiție în care există doar un singur testicul. Băieții cu criptorhidism pot avea testiculul ascuns oriunde pe calea de coborâre a testiculului din abdomen în scrot, dar de cele mai multe ori poate fi localizat prin palpare la nivelul canalului inghinal. În circa o treime din cazuri, criptorhidismul poate fi chiar bilateral (ambele testicule absente din scrot). Testiculul ascuns poate fi normal, subdezvoltat (hipoplazic) sau cu anomalii histologice (displazic, dacă nu este coborât în primii ani de viață). O formă particulară de criptorhidism este testiculul ectopic, a cărui localizare este în afara traiectului normal de descensus testis. Alteori, un testicul prezent în scrot la naștere poate urca înapoi pe canalul inghinal (testicul retractil), atunci când se contractă mușchiul cremaster (reflexul cremasterian este mult mai intens la copiii mici decât la adulți).
Diagnosticul este de obicei clinic, de cele mai multe ori testiculul absent din scrot putând fi palpat la nivelul canalului inghinal (caz în care trebuie diferențiat și de un testicul retractil, care nu necesită operație). Alteori, testiculul ascuns în abdomen poate necesita evidențiere prin ecografie sau IRM. În cazurile rare de sindroame genetice, hipogonadism primar sau alte tulburări hormonale sunt necesare teste suplimentare (cariotip, determinarea nivelului AMH, testosteronului și gonadotropinelor).
Riscurile testiculului necoborât în scrot sunt: infertilitate (crescută și la cei cu criptorhidism operat), malignizare (cancer testicular), torsiune testiculară, hernie inghinală. Din aceste motive și pentru că testiculul necesită o temperatură mai scăzută pentru funcționarea normală, criptorhidismul care nu se rezolvă în primii 2-3 ani de viață trebuie operat – testiculul este adus în scrot printr-o operație numită orhidopexie. Uneori pot exista probleme cu aducerea în scrot a vascularizației testiculului ascuns, caz în care poate fi necesar un autotransplant (testiculul este scos din abomen și apoi implantat în bursa scrotală). Atunci când testiculul necoborât este la nivelul canalului inghinal, se poate încerca un tratament hormonal cu gonadotropine (hCG, analogi GnRH). Există unele cercetătări care au sugerat probleme de sexualizare la băieții cu criptorhidism.
Foto: medicaltrue.com