Punctia maduvei osoase este o investigatie care evalueaza structura si functia maduvei hematogene, componenta centrala a sistemului hematopoetic, pentru diagnosticul si urmarirea unor afectiuni hematologice, pentru teste genetice sau pentru prelevarea de celule stem.
Procedura se poate face și în scop terapeutic, pentru administrarea unor medicamente (chimioterapice). Puncția se poate face fie prin aspirarea unei mici cantități de lichid din canalul medular (puncție medulară), fie prin extragerea unui miez cilindric de țesut medular, conservând arhitectura și celularitatea măduvei hematogene (puncție-biopsie medulară). Procedura este puțin dureroasă, în momentul pătrunderii acului în os.
Unde se face puncția medulară?
Măduva hematogenă se găsește la nivelul oaselor spongioase (stern, coaste, vertebre, pelvis) și oaselor lungi (humerus, femur, tibie), în medulara acestora (canalul central al osului).
Cel mai adesea puncția medulară se face în stern (corp sau manubriul sternal) și în creasta iliacă (spina iliacă posterosuperioară). La copii se face frecvent și la nivelul tibiei.
Cum se face puncția medulară?
Procedura se face sub anestezie locală (din cauza anxietătții, la copii se face sedare), după semnarea consimțământului informat. Pacientul stă fie pe spate (decubit dorsal pentru puncția sternală sau tibială), fie pe burtă sau pe o parte (decubit ventral sau lateral pentru puncția iliacă). După efectuarea anesteziei locale și pregătirea zonei de puncție (ștergere cu antiseptic, aplicare de câmpuri sterile), medicul introduce un ac special în canalul medular și aspiră o cantitate de 2-5 ml de măduvă osoasă. Pentru puncția-biopsie se face o mică incizie la piele și se introduce instrumentul de biopsie, cu care se recoltează 1cm de măduvă osoasă. După procedură se aplică un pansament compresiv, eventual comprese reci cu gheață (pentru ameliorarea durerii și limitarea sângerării).
Indicații ale puncției medulare
Puncția medulară este indicată pentru diagnosticul și urmărirea postterapeutică a unor boli hematologice (anumite forme de anemii, leucemie, policitemia vera, mielom multiplu, sindrom mielodisplazic, metaplazie mieloidă cu mielofibroză), prelevarea de celule stem, studii citogenetice sau moleculare, evaluarea tumorilor sau metastazelor din măduva osoasă.
Complicații
Puncția medulară nu este o procedură complet lipsită de riscuri: pot apărea sângerări (hematoame) sau infecție (osteomielită) și dacă puncția se face în stern, leziuni ale organelor mediastinului (pneumotorax, pneumomediastin). Anterior puncției trebuie efectuată o coagulogramă pentru estimarea riscului hemoragic al pacientului.
Analiza rezultatelor. Interpretare
Proba de măduvă osoasă prelevată prin puncție medulară (sau puncție-biopsie) este analizată în laborator din mai multe puncte de vedere (frotiu medular, medulogramă, examen histologic) – celularitate (linia mieloidă, eritroidă și granulocitară, raport între celulele hematopoetice și țesut grăsos), prezența de celule anormale (canceroase), evalarea depozitelor de fier (prin colorație Perls/albastru de Prusia), depistarea unei infecții sau fibroze medulare, colorații citochimice pentru mieloperoxidază, esterază, PAS.
foto: shwachmandiamondamerica.org